Ungaria vrea şi ea să rupă bucăţi din Ucraina

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus Vladimir Putin alături de premierul maghiar Viktor Orban FOTO Reuters
Preşedintele rus Vladimir Putin alături de premierul maghiar Viktor Orban FOTO Reuters

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a cerut drept de autonomie pentru maghiarii din Ucraina. Oficialii europeni, dar şi politicienii români atrag atenţia că s-ar putea reedita scenariul rus din Crimeea

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a cerut ca Ucraina să acorde autonomie maghiarilor din vestul ţării. „Statul ungar în ansamblu sprijină cererile de autonomie ale maghiarilor din Transcarpatia“, a afirmat Orban. Comunitatea maghiară din Ucraina este estimată la aproximativ 180.000 de persoane. Declaraţiile au fost condamnate de autorităţile de la Kiev, care le-au catalogat nepotrivite în contextul valului de separatism din regiunile de sud-est ale Ucrainei.

Agenda premierului ungar urmează „doctrina Kremlinului“ de protejare a rusofonilor din afara graniţelor Federaţiei Ruse, invocată de Moscova pentru a anexa peninsula ucraineană Crimeea şi pentru a justifica necesitatea federalizării ţării vecine, potrivit analiştilor internaţionali. Politica autorităţilor de la Budapesta de a sprijini autonomia comunităţilor maghiare din afara graniţelor Ungariei datează încă de la începutul anilor 90, însă ultimii ani ai guvernării Viktor Orban au cunoscut o intensificare a acestei doctrine. Începând cu acordarea cetăţeniei maghiare pentru etnicii din statele vecine Ungariei, până la discursurile naţionaliste ale partidului Fidesz aflat la guvernare, agenda externă a lui Orban are în prim-plan sprijinirea mişcărilor iredentiste din fostele teritorii ale imperiului Austro-Ungar.

Criza din Ucraina a deschis însă perspective cu totul noi pentru liderul de la Budapesta, care a văzut în destrămarea statului ucrainean, prin mişcările separatiste întreţinute de Moscova, şansa de a plusa în favoarea autodeterminării comunităţilor maghiare de peste graniţe, mai arată presa internaţională. Potrivit analiştilor, reacţia Budapestei faţă de situaţia Ucrainei demonstrează o delimitare evidentă a Ungariei de vocea unitară a Uniunii Europene, prin care acţiunile Rusiei au fost condamnate, încercându-se o stabilizare a crizei declanşate la graniţele UE.


Desen Vali Ivan

ucraina ungaria DESEN VALI IVAN

„Trezeşte îngrijorare“

Deloc întâmplătoare în această ecuaţie este relaţia specială dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul Viktor Orban, caracterizaţi printr-un naţionalism declarat, cu vădite tendinţe eurosceptice. În plină criză ucraineană, Ungaria nu a ezitat să accepte sprijinul economic oferit de Federaţia Rusă, pregătind în acest sens o serie de investiţii majore ruseşti. Viktor Orban a devenit astfel singurul lider european aflat într-o relaţie favorabilă asumată cu liderul de la Kremlin, urmare probabil firească odată cu răcirea profundă a relaţiilor sale cu Bruxelles-ul în ultimul an. Unii experţi internaţionali au evocat posibilitatea transformării Ungariei într-un adevărat cal troian al Federaţiei Ruse în Uniunea Europeană, care ar putea sabota acţiunile UE în încercarea de a evita destabilizarea întregii regiuni estice.

Gravitatea afirmaţiilor prim-ministrului maghiar a fost subliniată de omologul său polonez, Donald Tusk. „Îmi pare rău, dar consider declaraţia făcută de premierul Orban ca nefericită. Azi, când suntem martorii eforturilor Rusiei de a fragmenta Ucraina, o astfel de declaraţie trezeşte îngrijorare“, a spus Tusk.

Mai mult, şeful guvernului de la Varşovia a atras atenţia asupra faptului că acţiunile lui Orban sunt o susţinere a separatismului prorus, în profund dezacord cu politica UE. Deşi Polonia face parte din Grupul de la Vişegrad, alături de Ungaria, Cehia şi Slovacia, premierul Tusk nu a ezitat să taxeze derapajul asumat al lui Viktor Orban, indicând o nouă provocare a Bruxelles-ului în criza din Ucraina.  „Trebuie să fim atenţi ca nu cumva, cu intenţie sau fără, declaraţiile premierului maghiar să sune ca o aprobare a acţiunilor separatiştilor pro-ruşi“, a adăugat Tusk.  Polonia a sprijinit parcursul pro-european al Ucrainei, inclusiv mişcarea EuroMaidan, condamnând în repetate rânduri acţiunile Moscovei.

UDMR traduce altfel declaraţia lui Orban

Aflaţi în plină campanie electorală, politicienii români au ignorat aproape complet situaţia din ţara vecină. „Ministerul Afacerilor Externe şi-a exprimat în mod constant dezacordul cu poziţia oficialilor ungari referitoare la acordarea unui statut special de autonomie pe criteriul etnic pentru zonele locuite de minoritatea maghiară din România“, spune, sec, un comunicat MAE.

Mult mai expansiv a fost preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbely (UDMR). „Văd că unii inventează din nou apa. E o noutate ce a spus Orban? Nu. Şi noi, UDMR, avem în programul de guvernare diferite forme de autonomie. Care e problema dacă un premier dintr-un  stat european face apel la drepturile minorităţilor dint-un stat vecin? Asta nu înseamnă secesiune“, a reacţionat Borbely. În ciuda avertismentelor date de liderii europeni, Borbely respinge din start repetarea situaţiei din Crimeea. „N-are nicio legătură declaraţia lui Orban cu acţiunile Rusiei din Crimeea. Aşa cum România este îngrijorată de situaţia minorităţilor române din Ucraina, şi Ungaria face acelaşi lucru. Nu e nimic îngrijorător, nu se poate face o paralelă cu Rusia“, a conchis deputatul maghiar.

„Putin, modelul lui Orban“

Petru Filip, preşedintele comisiei de politică externă din Senat, nu vrea să pună răul în faţă, dar atrage atenţia că Ungaria ar putea genera o situaţie periculoasă. „Declaraţiile lui Viktor Orban ar trebui să se refere la protejarea minorităţii maghiare din Ucraina, adică la drepturile culturale ale acestei minorităţi. Altfel, o interpretare referitoare la autodeterminare administrativă pe criterii etnice ar fi una periculoasă. România trebuie să se distanţeze foarte clar de o astfel de abordare“, crede Filip.

Şerban Cioculescu, cercetător pe probleme de securitate, crede că Viktor Orban nu face decât să-şi urmeze modelul: Vladimir Putin. „Prin această declaraţie, Orban continuă linia iredentistă. A făcut aceste declaraţii în condiţiile în care Ucraina se află la un pas de divizare teritorială, după intervenţia Rusiei. Astfel, Viktor Orban a dorit să-şi asocieze numele şi ideile politice cu preşedintele Rusiei. Orban a dovedit că, pentru el, Putin este un model de urmat“, a spus Cioculescu.

Rusia şi Ungaria, legături nucleare

La începutul acestui an, Rusia şi Ungaria au încheiat un acord privind construirea a două noi reactoare la centrala nucleară Pecs, cu un credit de 10 miliarde de euro pe care Rusia îl acordă Ungariei. Orban nu a cerut aprobarea Parlamentului pentru acest acord, fapt ce a stârnit numeroase critici. Ungaria primeşte de la Rusia 80% din necesarul de petrol şi 75% din cel de gaz natural. Presa rusă a scris atunci că noua politică a premierului maghiar Viktor Orban, denumită „Deschidere spre Est“, dă roade. Dacă politica lui Orban a dat multe bătai de cap liderilor din comunitatea europeană, premierul maghiar este apreciat la Kremlin. „Pentru Rusia, Viktor Orban nu este un partener dificil. În relaţiile Moscovei cu Budapesta există mult mai puţine probleme, decât, să zicem, între Budapesta şi Bruxelles “, spunea Liubov Şişelina, cercetător la Academia Rusă de Ştiinţe.

Scandal de spionaj

Biroul procurorului-şef al Ungariei a cerut preşedintelui Parlamentului European (PE) să ridice imunitatea parlamentară a eurodeputatului Jobbik Bela Kovacs, suspectat că spionează instituţii europene în favoarea Rusiei.

Citeşte şi:

Doctrina Medvedev-Orban şi scenariul încercuirii strategice a României: poate veni salvarea dinspre Polonia?

Sâmbătă, pe 10 mai, premierul maghiar recent reconfirmat după o zdrobitoare victorie în alegerile parlamentare, Viktor Orban, a ieşit în lumina reflectoarelor cu o declaraţie voit şocantă. Mai exact a spus că maghiarii din statele vecine Ungariei („Europa Centrală”) au dreptul la autonomie, la dubla cetăţenie iar Ungaria veghează asupra lor constant.

Kievul răspunde declaraţiilor lui Viktor Orbán cu privire la autonomia minorităţii maghiare din Ucraina

Autorităţile ucrainene au caracterizat drept „nedrepte şi inadecvante” declaraţiile recente făcute de premierul ungar, Viktor Orbán, cu privire la dreptul la autonomie al minorităţii maghiare din Ucraina, informează Medifax, citând agenţia Ukrinform.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite