Un 9/11 european. Ce va urma?

Măsuri de securitate fără precedent au fost deja luate la Paris

Atentatele de la Paris schimbă realităţile din Europa, aşa cum atacurile din 11 septembrie 2001 din America au reconfigurat istoria recentă a lumii.

Atrocitaţile de la Paris au creat o undă de şoc ale cărei efecte sunt înă departe de a fi evaluate. Dar, deja putem vorbi de tendinţe care se pot concretiza în măsuri pe termen lung. Autorităţile franceze au decis să scoată de urgenţă pe stradă 10.000 de agenţi ai forţelor de ordine care vor fi concentraţi în locurile cele mai sensibile. Dincolo de astfel de acţiuni spectaculoase vor urma adevăratele schimbări la nivel politic.

În primul rând, va fi mult mai uşor de justificat acum o acţiune în sensul reintroducerii controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene. În plan practic, asta nu ar aduce mari beneficii de securitate, din moment ce atentatul de la Charlie Hebdo a fost realizat de cetăţeni francezi, născuţi în Franţa. Breşa de securitate în acest caz a fost generată de lipsa de supraveghere a unor elemente aflate în mod evident în legătură cu radicalii islamici de pe teritoriul naţional al Franţei şi nu de lipsa controalelor la frontierele interne ale UE. Reintroducerea controalelor este o falsă soluţie, dar ea poate fi aplaudată de un public temător şi indus în eroare de politicienii populişti care simt acum că prind teren sub picioare.

 Pentru România va urma din nou o perioadă dificilă. Timp de ani de zile, în loc să se ocupe de problemele interne, guverne europene, inclusiv cel francez, au găsit în emigraţia din România ţinta pentru a deturna atenţia publicului. Revolte în suburbii, devastări de magazine, incendieri de maşini, nicio problemă, avem cerşetori din România de expulzat! Nu se punea problema realităţilor din societatea franceză, marginalizarea şi excluderea unor categorii întregi devenite periferice, ci pericolul venea de la cerşetorii din România! Iată că măsurile împotriva lor nu au avut efecte, dar atentate venite din interior nu au putut fi prevenite.

În noul climat, discuţia despre intrarea României în Schengen devine şi mai greu de reluat de preşedintele Klaus Iohannis în Consiliul European. Schengen este un eşec al administraţiei Băsescu care nu a reuşit în condiţii mult mai bune să convingă partenerii europeni că frontierele României sunt sigure. Acum ce să mai zici? România are dreptate, îndeplineşte de mult timp criteriile, dar cine mai stă să se gândească la aşa ceva? Mai uşor este să vinzi cetăţenilor UE iluzia securităţii prin ţinerea în afara Schengen a României, deşi, încă odată, atentatele de la Paris au venit din interiorul Schengen şi nu din afara lui. Iar, dacă teroriştii au călătorit în zone de antrenament ale extremiştilor islamici, aşa cum se spune, este scăparea autorităţilor franceze că nu au semnalat cazul şi nu a vameşilor români!

În al doilea rând, un act terorist de o asemenea amploare vine ca o mănuşă pentru partidele extremiste, xenofobe şi anti-europene. Frontul Naţional se defineşte ca marele pericol pentru Uniunea Europeană în urma câştigurilor de electorat pe care le înregistrează. Folosind problema reală a pericolului terorist, dar propunând soluţii false, Frontul Naţional se poate consolida şi mai mult în vederea prezidenţialelor din Franţa. Flagelul afectează deja şi alte vechi democraţii europene. Cine va mai avea forţa şi curajul politic să susţină Grecia, aflată şi ea în faţa unor alegeri extrem de importante?

Poate că milioanele de oameni care au ieşit pe marile bulevarde ale Parisului şi ale altor numeroase oraşe nu numai din Franţa vor da politicienilor sentimentul că au susţinerea pentru a promova pe mai departe solidaritatea europeană împotriva întunericului şi barbariei. Este singura noastră şansă.