UE critică cu duritate conducerea politică de la Bucureşti. Urmează sancţiuni?

Ştiu. Mi se va spune că România face ce vrea la ea acasă, cu legile şi cu independenţa justiţiei. Da, dar atunci îşi ia „jucăriile“ şi pleacă (sau e dată afară) din UE, pentru că nu respectă tratatele de aderare semnate. Adio fonduri nerambursabile, adio locuri de muncă pentru patru milioane de români, adio libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor. Noi nu suntem Marea Britanie! Ce alegem la un eventual referendum?

Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European s-a reunit luni seară, la Strasbourg, într-o şedinţă extraordinară pe tema situaţiei din România. Miercuri va avea loc în plenul legislativului european o dezbaterea cu privire la protestele din 10 august şi statul de drept din ţara noastră.

După cum era de prevăzut, Liviu Dragnea a avut o reacţie violentă la aflarea celor discutate la Strasbourg: „Sunt destul de dezamăgit de această atitudine. Nu mi-am imaginat niciodată că o ţară intrată în UE ar fi ameninţată în felul ăsta, atât de brutal. Nu a fost o dezbatere ci luări de poziţii stabilite dinainte, o condamnare înainte de a se studia probele, am experienţă în acest sens“.

Liviu Dragnea a simţit un cuţit răsucit adânc în rana condamnărilor sale.

Frans Timmermans a făcut „rechizitoriul“ la adresa autorităţilor române

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar UE pentru Reglementări, Relaţii Interinstituţionale, Stat de Drept şi Carta Drepturilor Fundamentale, s-a arătat preocupat de situaţia justiţiei din România, de respectarea principiilor statului de drept. Frans Timmermans nu este orişicine. Este mâna dreaptă a lui Juncker, care şi dânsul a criticat România.

Declaraţiile dlui Timmermans nu lasă vreo îndoială asupra faptului că România a devenit oaia neagră a UE. „Mulţi români sunt îngrijoraţi că modificările propuse pentru aceste legi (ale justiţiei n.n.) ar putea submina eforturile îndelungate în combaterea corupţiei şi în asigurarea independenţei justiţiei, iar Comisia Europeană împărtăşeşte foarte mult aceste preocupări.“ „Din nefericire, realitatea este că Parlamentul României nu a dat până acum semne că ar vrea să răspundă la avizele şi recomandările care au fost emise de organisme precum GRECO (Grupul de State împotriva Corupţiei) şi Comisia de la Veneţia“. Legile justiţiei „sunt cruciale pentru capacitatea procurorilor de a investiga şi pentru că judecătorii să poată lua decizii în dosarele de corupţie la nivel înalt.“

Mai clar de atât nu se poate. UE este la curent cu toate evoluţiile din România referitoare la justiţie, la schimbarea legislaţiei. Şi nu are de gând să tolereze abateri de la regulile stabilite prin tratatele semnate de România.

Alte declaraţii ale dlui Timmermans: „Cu toţii am fost şocaţi de imaginile cu protestatarii paşnici bătuţi de forţele de ordine. Ei nu erau huligani. Legile justiţiei modificate şi Codurile penale modificate vor afecta lupta anticorupţie şi vor constitui un regres faţă de 2017. Încă nu e târziu, se poate renunţa la modificări“. „Un pas înapoi va fi o mare dezamăgire pentru toţi partenerii europeni ai României. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Nu vom ezita să aducem în faţa instanţei Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre din MCV, recomandărilor GRECO şi a Comisiei de la Veneţia“.

Iată o primă consecinţă posibilă: România va fi adusă, nu la preşedinţia rotativă a UE, cum speră, ci în faţa instanţelor europene. Ce va mai zice atunci Liviu Dragnea?

Referitor la plângerile politicienilor că serviciile de informaţii şi unii procurori produc abuzuri, dl Timmermans spune: „Acestea necesită investigaţii imparţiale efectuate de autorităţile competente, dar, în primul rând, autorităţile naţionale, Parlamentul României şi instanţele trebuie să supravegheze activităţile serviciilor de informaţii“. Autorităţile competente nu înseamnă BPN al PSD, care a statuat, nici mai mult nici mai puţin, că Jandarmeria a procedat corect în 10 august. În ce calitate? Şi condus de cine, de un dublu condamnat penal?

Referitor la activitatea DNA: „Aş vrea să amintesc că activitatea DNA a fost unul dintre motivele principale pentru care raportul din ianuarie 2017 din MCV a fost unul mai degrabă pozitiv. Procedurile robuste pentrui numirea şi demiterea procurorilor au făcut întotdeauna parte din recomandările noastre. Întotdeauna am solicitat autorităţilor române să facă apel la recomandările Comisiei de la Veneţia pe acest subiect. Este unul dintre elementele din MCV care nu au fost implementate. Procedura de evaluare lansată de curând în ceea ce priveşte procurorul general ridică întrebări similare şi îngrijorătoare“. „Monitorizăm cadrul juridic din România pentru a vedea dacă banii europeni nu sunt fraudaţi: modificările aduse legii Curţii de Conturi, Codul Administrativ. Acum există riscul real că România să facă paşi înapoi în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Fac un apel la autorităţile de la Bucureşti să regândească modificările aduse legislaţiei din domeniu“. UE are tot dreptul să se întrebe ce destinaţie au, în final, fondurile nerambursabile. Şi să ia toate măsurile pe care le crede necesare. Iar la reacţiile europarlamentarilor români, Timmermans a răspuns tranşant: „Vă ascundeţi în spatele naţiunilor, pur şi simplu nu funcţionează cu mine“.

Ce ne aşteaptă?

Este clar că UE a dat jos mănuşile când e vorba de România. Cum UE nu se limitează la vorbe şi este confruntată ca derapaje de la principiile statului de drept şi în alte ţări, dacă nu se produce o schimbare dramatică a concepţiilor puterii politice din România în privinţa independenţei justiţiei şi a respectării statului de drept, ne aşteaptă consecinţe importante. Iată câteva:

• România va pierde dreptul de a asigura preşedinţia rotativă a UE în 2019.
• În noul exerciţiu financiar România ar putea fi penalizată prin reducerea drastică a fondurilor alocate.
• Intrarea României în spaţiul Schengen va fi amânată sine die.
• Există riscul activării art. 7 din tratat împotriva României.
• Guvernul României ar putea fi chemat în faţa instanţelor europene.
• Investiţiile străine în România ar putea fi descurajate de o atitudine fermă a UE în privinţa reducerii luptei anticorupţie.

Concluzie

Ce este de reţinut din dezbaterea de luni: UE s-a săturat să ne tot înghită atacurile la statul de drept şi independenţa justiţiei şi va trece la sancţiuni. Iar România, dacă nu este de acord cu aceste critici, nu are decât să renunţe la toate avantajele decurgând din apartenenţa la UE. Să-şi ia „jucăriile“ şi să plece. E simplu! Doar că este nevoie si de referendum!