Băsescu: Există un risc major de federalizare a Ucrainei. Trebuie accelerată semnarea acordului de asociere a Republicii Moldova cu UE

Traian Băsescu

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi seara, la Palatul Cotroceni că Rusia are printre priorităţi federalizarea şi dezmembrarea Ucrainei, precum şi împiedicarea alegerilor prezidenţiale din 25 mai. Şeful statului a mai spus că ar fi de preferat ca Republica Moldova să încheie acordul de asociere şi de liber schimb cu UE până în 27 mai.

Principalele declaraţii ale preşedintelui.

Am constatat că toată presa este extrem de atentă la poziţiile instituţiilor româneşti în întâlnirile viitoare. Poziţiile stabilite azi au fost deja exprimate. Toate poziţiile exprimate azi au fost transmise către toate cancelariile. Nefiind nimic de ascuns, cu mici excepţii, vă dau ceea ce este de interes public. 

Despre Ucraina

În ceea ce priveşte Ucraina, poziţia României este că există un risc major de federalizare. Revin pe o declaraţie de acum două săptămâni: România consideră că trebuie făcute negocieri între Kiev şi reprezentanţii minorităţilor. Această soluţie a fost aplicată şi urmare a discuţiei dintre guvern şi reprezentanţii populaţiei de etnie rusă din Harkov, referendumul nu a mai avut loc.

Kievul trebuie să continue discuţiile şi în Donetsk şi Lugansk, fie că sunt sub forma unor dezbateri directe, fie a unei mese rotunde. România propune ca în situaţia în care se vor organiza negocieri internaţionale privind Ucraina şi modul de stabilizare a ţării, separatiştii să nu fie parte a negocierilor. Negocierea între Kiev şi proprii cetăţeni trebuie să se desfăşoare intern. Minoritatea rusă oricum ar fi reprezentată nu este reprezentativă pentru Ucraina. Priviţi Transnistria: separatiştii au fost incluşi în negocieri şi de 20 de ani blochează procesul . 

Pentru România, în eventualitatea în care, aşa cum s-a reuşit la Harkov, guvernul central va stabili o anumită linie care să vizeze păstrarea dreptului de utilizare a limbii, cultura, presa, cerem ca de aceleaşi drepturi să se bucure şi minoritatea română din Ucraina.

 În opinia României, obiectivul Federaţiei Ruse are două priorităţi: 1. federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin recunoaşterea de către Lavrov a referendumurilor din Lugansk şi Donetsk, iar al doilea este împiedicarea alegerilor prezidenţiale din 25 mai. Este clar că Rusia doreşte destabilizarea Ucrainei pentru a o pune sub control integral sau parţial.

Este esenţial pentru guvernul de la Kiev să facă toate eforturile fără vărsare de sânge, astflel încât alegerile din 25 mai să se desfăşoare în deplină siguranţă şi corectitudine pe tot teritoriul Ucrainei. Care pot fi efectele dacă acest lucru nu se întâmplă? Preşedintele ales nu va fi legitim pentru toţi cetăţenii şi înscăunarea unui preşedinte la alegerea căruia nu au participat două regiuni are aproape semnificaţia pierderii teritoriale a celor două regiuni. 

E imperios necesar ca alegerile să se desfăşoare corect şi în deplină siguranţă pe tot teritoriul Ucrainei.

Nu este punctul nostru de vedere că, dacă nu s-ar organiza alegeri în Donetsk şi Lugansk, ar trebui să considerăm regiunile independente. Dar, cu siguranţă, propaganda rusă va profita.

Un alt element de poziţie este că România nu recunoaşte nici anexarea Crimeei, nici referendumurile din Lugansk şi Donetsk, care sunt împotriva Constituţiei.

Ucrainei trebuie să i se facă ofertă clară prin semnarea integrală a acordului de asociere şi să i se dea o perspectivă europeană. Simpla intrare în vigoare a acordului de asociere şi de liber schimb nu înseamnă o perspectivă europeană apropiată, ci doar un proces tehnic, nu şi unul politic. Nu credem că Federaţia Rusă intenţionează să invadeze Ucraina. Rusia a început să-şi atingă şi cel de-al doilea obiectiv: federalizarea şi dezmembrarea Ucrainei.

Cerem ca preşedintele Putin să-şi respecte cuvântul. Toate informaţiile arată că nu a spus adevărul când a informat opinia publică mondială că a ordonat retragerea trupelor de la graniţa cu Ucraina. 

Am declarat în repetate rânduri că nu cred că nu-şi respectă cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. al doilea element care pune sub semnul întrebării corectitudinea lui Putin e legat de mesajul să nu se organizeze referendumuri pentru independenţă. Ieri, înainte de a se termina numărarea voturilor, Lavrov a salutat rezultatul referendumurilor ceea ce-l pune pe Putin din nou într-o situaţie dificilă: una spune şi alta face. Soluţia corectă este ca această ţară să-şi reobţină garanţii pentru integritatea sa teritorială şi independenţa.

Cum, sub ameninţarea armatei ruse, e greu să consideri că o ţară atât de importantă este împinsă într-o zonă în care nu mai este stăpână pe întregul său teritoriu. E un rapt teritorial pe care România îl condamnă. 

Despre Republica Moldova

Şi eu şi toţi factorii de decizie am ştiut că, în perioda 1-9, vor exista provocări ale Federaţiei Ruse în Moldova. Repet: Am ştiut. Punctul nostru de vedere este că trebuie accelerat procesul de semnare a acordului de asociere şi de liber schimb. Dacă e posibil în luna mai sau la Consiliul din iunie. Pe 27 se desfăşoară un consiliu extraordinar. În 27 iunie este un Consiliu ordinar de vară.

Ar fi extrem de important să se semneze în mai pentru a se da timp Republicii Moldova să ratifice aceste acorduri înainte de vacanţa de vară. Ar fi un semnal extrem de puternic al unor state legat de Republica Moldova. Subliniez că trebuie utilizaţi bani europeni pentru liniile de interconectare pe liniile electrice şi finalizarea gazoductului şi extinderea până la Chişinău. Scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a Odessei. Pe hartă veţi observa că regiunea Odessa încinge ca un brâu Transnistria. După aceea se poate ajunge cu influenţa Rusiei, astfel încât teritoriul controlat de Rusia să ajungă până la braţul Chilia, vechea frontieră a României cu URSS, şi credem că este unul dintre obiective. În momentul de faţă, în Odessa se încearcă o regrupare a rusofonilor pentru a fi gata să acţioneze .

Moldova este supusă unor riscuri crescute de securitate: provocări legate de Transnistria, dar nici Găgăuzia nu este extrem de liniştită. Trebuie mult calm, atenţie şi să nu se răspundă provocărilor. Nu estimăm că Rusia va trimite trupe în regiune, cu excepţia celor care se află deja în Transnistria.  În analiza noastră, în afară de prezenţa Rusiei, constând în trupele de menţinere a păcii, armata transnistreană are 5000 de militari bine instruiţi şi echipaţi.

Concluzia: Moldova are nevoie să avanseze cât mai rapid şi trebuie să se gândească foarte bine care este valoarea articolului din Constituţie care stabileşte ce este un stat neutru atât timp cât are trupe de ocupaţie pe teritoriu. România îşi asumă în continuare calitatea de avocat onest în drumul ei spre UE. 

Despre survolul vicepremierului rus Dmitri Rogozin: ca participant la ultimul Consiliu European vă pot spune că nu s-a discutat şi România va acţiona în deplin acord cu regulile stabilite la nivelul UE în acest sens.