Senat: Coroana va fi repusă pe stema României

Senat: Coroana va fi repusă pe stema României

Stema României, în varianta proiectului de lege FOTO Arhiva Adevărul

Cu 101 voturi „pentru“ şi doar două „împotrivă“, Senatul a aprobat repunerea coroanei pe stema României, pe modelul celorlalte state din regiune. Camera Deputaţilor va lua decizia finală cu privire la acest proiect de lege.

Toate partidele au fost de acord cu proiectul de lege care prevede modificarea stemei în sensul în care să fie repusă o coroană pe capul acvilei, aşa cum era stema României înainte de perioada comunistă. „Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul şi ghearele roşii, cu aripile deschise, ţinând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan“, se arată în articolul modificat din Legea privind stema ţării şi sigiliul statului.

Această variantă, cunoscută ca stema României Mari, a fost modificată odată cu instaurarea regimului comunist. „Coroana de oţel de pe Acvilă din Stema Regatului României a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de Independenţă din 1877 şi simbolizează caracterul naţional, suveranitatea şi independenţa, obţinuă prin jertfă şi lupta străbunilor noştri. Nu are nicio legătură cu forma de guvernământ. Este o încărcătură istorică acolo. Am depăşit anii ’90“, a explicat pentru „Adevărul“ deputatul PNL Grigore Crăciunescu, cel care a redactat proiectul de lege.

Iliescu s-a împotrivit

Iniţiativa se vrea a fi una reparatorie pentru că România este singurul stat din regiune şi unul din puţinele din Uniunea Europeană care nu are simbolul coroanei pe stemă. Mai multe ţări care au drept republică formă de stat au păstrat sau au repus coroana în componenţa stemelor lor după perioada comunistă.  În Europa situaţia se prezintă astfel: Polonia a repus coroana pe stemă în 1990, Cehia în 1992, Federaţia Rusă în 1993, Bulgaria în 1997, iar Serbia şi Georgia în 2004. „Parlamentele acestor ţări au înţeles importanţa şi semnificaţia stemei şi au decis să repună coroana pe acest simbol naţional“, arată iniţiatorii în expunerea de motive.

Parlamentul dominat de FSN a urmat doar în parte modelul celorlalte ţări. La scurt timp după Revoluţia din 1990, România a adoptat stema României democratice, dar fără coroană. Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost cel care s-a opus reintroducerii coroanei pentru că s-a temut de o asociere a coroanei cu monarhia.

„Ideea e bună. Nu neapărat că ne trimite cu gândul la monarhie, ci către primul şi unicul război pe care noi, românii, l-am câştigat cu turcii. În alianţă cu ruşii, e adevărat. Dar nu am câştigat doar o bătălie, ci un război. Ne-am atins atunci obiectivele politice. În al doilea rând. coroana închisă presupune suveranitate, independenţă, stat de sine stătător. Al treilea argument: am mai spăla ceva din ruşinea mare pe care ne-a produs-o Ion Iliescu la începutul anilor '90 când l-a dat afară pe rege din ţară. “, a explicat istoricul Călin Hentea.

În discursul susţinut în Parlament cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani, Regele Mihai a vorbit despre importanţa coroanei ca despre un simbol al independenţei şi suveranităţii, care nu are nicio legătură cu cu monarhia. „Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a statului în continuitatea lui istorică şi a naţiunii în devenirea ei“, spunea Regele Mihai, în ultimul său discurs susţinut în Parlament. Pe vremea Regelui Mihai coroana trona încă pe stemă.

PSD promite din nou

Liberalii nu sunt la prima încercare de a repune coroana pe stema României. Un proiect similar a fost respins în mai 2015 cu voturile majorităţii PSD-UNPR-ALDE. Cu 139 voturi „împotrivă” şi 135 „pentru”, proiectul de lege de modificare a stemei a fost respins. Guvernul Victor Ponta a trimis Parlamentului un punct de vedere în defavoarea proiectului de lege, în care spunea că măsura ar aduce implicaţii financiare şi că schimbările de stemă intervin doar atunci când se produc schimbări socio-politice.

 „În mai, toate grupurile parlamentare au fost de acord în principiu cu trecerea acestui proiect de lege. Dimineaţă, când s-a discutat proiectul de lege, reprezentantul PSD, deputatul Iacoban, a spus că PSD susţine acest proiect de lege. După-amiază, colegii de la PSD s-au răzgândit“, a mai arătat Grigore Crăciunescu.

„Este consens pe acest proiect. Reprezentanţi din celelalte partide au spus că sunt de acord cu legea“, a declarat liderul senatorilor PNL Ion Popa, pentru „Adevărul“. 

Noua stemă, de Centenar

Dacă proiectul va fi adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, autorităţile publice au obligaţia să înlocuiască stemele şi sigiliile existente în prezent, cu noile modele ale acestora până la data de 31 decembrie 2018.

citeste totul despre: