România instituţiilor cu carnet de partid. Cum umflă din pix PSD şi PNL bugetul de stat în an electoral

Cel puţin patru proiecte, asumate de PSD sau PNL, prevăd înfiinţarea de noi instituţii susţinute din bugetul de stat în care numirea personalului ţine de factorul politic. Demersul lor creează un cadru favorabil prin care persoanele apropiate de partide pot să acceadă mai uşor la funcţiile publice.

În primele zile ale acestei sesiuni parlamentare, la Camera Deputaţilor au fost depuse, pentru dezbatere publică, nu mai puţin de trei proiecte de lege care au în vedere înfiinţarea de instituţii sau de noi departamente în cadrul unor instituţii deja existente. Parlamentarii vorbesc în proiectele lor doar de modul cum funcţionează instituţiile, personalul care urmează a lucra în ele, însă uită un lucru esenţial, impactul bugetar al înfiinţării noilor structuri, dat fiind faptul că toate sunt finanţate de stat. 

Un prim proiect, aflat în centrul atenţiei pentru faptul că stipulează că pacienţii bolnavi ar putea să-şi plătească singuri tratamentul dacă, anterior îmbolnăvirii, nu au participat la programe de prevenţie, este legea prevenţiei în sănătate. Pe lângă transformările care vizează accesul pacienţilor la tratamente, proiectul de lege vizează şi înfiinţarea unei Agenţii care preia din atribuţiile altor instituţii din domeniu şi care urmează să primească bani de la bugetul de stat. PNL vrea înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate (ANPS), o structură autonomă care va prelua toate atribuţiile şi prerogativele Ministerului Sănătăţii, ale Institutului de Sănătate Publică, precum şi ale Direcţiilor de Sănătate Publică în implementarea programelor de prevenţie în domeniul sănătăţii. Potrivit iniţiatorilor, ANPS s-ar ocupa de prevenirea apariţiei îmbolnăvirilor, prevenirea şi reducerea internărilor evitabile,  educaţia pentru sănătate, fiind responsabilă de  achiziţia de vaccinuri, asigurarea distribuţiei vaccinurilor pe întreg teritoriul României, desfăşurarea campaniilor de vaccinare, dar şi dispunerea de măsuri şi aplicare de sancţiuni pentru cei care nu respectă acţiunile de prevenţie pentru sănătate.

Funcţionari numiţi de factorii politici

ANPS va fi condusă de un consiliu format din 11 membri, şase dintre aceştia, propuşi de către societăţile medicale profesionale implicate în prevenirea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cu impact major în România. Senatul şi Camera Deputaţilor propun, la rândul lor, câte un membru, la fel ca şi Preşedinţia României, Institutul Naţional de Statistică şi Comisia Naţională de Prognoză.

În consecinţă, Consiliul va avea 11 membri, din care cinci numiţi politic. Cei 11 membri ai Consiliului ANPS vor fi numiţi de prim-ministru, iar atribuţiile şi responsabilităţile specifice ale Consiliului ANPS, criteriile de eligibilitate ale membrilor Consiliului şi indemnizaţiile acestora se vor stabili  prin hotărâre de Guvern.

Detaliile despre conducerea executivă sunt vagi. Se precizează doar că va fi un preşedinte cu rang de secretar de stat şi de un vicepreşedinte cu rang de subsecretar de stat, ambii cu mandate pentru cinci ani, însă iniţiatorii nu spun dacă cei doi provin din rândul membrilor Consiliului ANPS sau sunt numiţi direct de Guvern.

Limită maximă, 200 de persoane

Un al doilea proiect venit pe filieră liberală este crearea Agenţiei Naţionale de Management în Sănătate (ANMS), structură care, bineînţeles, ar fi finanţată prin bugetul de stat. Această structură este o instituţie înfiinţată pentru „a identifica şi a propune măsurile cele mai bune şi cost-eficiente pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor din sănătate“, dar şi pentru , „evitarea influenţelor nefaste ale politicului şi ale intereselor private  în managementul sistemului de sănătate“, potrivit proiectului de lege depus de senatorul Valeriu Todirascşu, parlamentar  al afiliat grupului liberal.  Todiraşcu contrazice teză ţinerii la distanţa a factorului politic de instituţie, în momentul în care susţine varianta numirii preşedintelui de Senat, cu un mandat pe patru ani, în urma unui concurs organizat de Consiliul Naţional de Sănătate.

Personalul ANMS,care în forma actuală ar fi limitat la 200 de persoane, va fi format format din preşedine,  vicepreşedinte, inspectori şi funcţionari publici, dar şi personal contractual, adică şoferi, arhivari, femei de serviciu etc. Preşedintele ANMS ar avea rang de secretar de stat, iar vicepreşedintele ANMS, rang de secretar de stat . De asemenea, preşedintele instituţiei este numit de Senat, în urma unui concurs organizat de Consiliul Naţional de Sănătate

Pentru a rezuma raţionamentul legat în de înfiinţarea instituţiei, aceasta ar trebui să urmărească cheltuirea eficientă a banilor publici pentru a fi furnizate servicii medicale de calitate şi depolitizarea acestui domeniu. Total fals, cel puţin în ceea ce priveşte a doua parte, cea a depolitizării sănătăţii.

Defăimarea aduce posturi noi

Nici PSD-ul nu se lasă mai prejos şi propune două proiecte de lege care au în vedere apariţia unor instituţii sau departamente unde îşi pot găsi locul şi persoane din anturajul partidelor.  În primul rând, e vorba de  legea defăimării sociale, care pe lângă  îngrădirea liberatăţii de expresie a presei şi în mediul online,  prevede, de asemenea, înfiinţarea unei structuri care să aplice actul normativ.

Mai precis, Liviu Dragnea vrea înfiinţarea Departamentului pentru Promovarea Demnităţii Umane şi a Toleranţei care se va afla în subordinea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Cu toate că noua structura avea în vederea şi crearea a zece posturi, printr-un amendament al deputatului independent Remus Cernea,  schema personanului a fost „umflată“  la 14 posturi.

Pregătire pentru situaţiile de urgenţă

Pe de altă parte, PSD-ul solicită şi înfiinţarea unei instituţii care asigure pregătirea personalului implicat în intervenţiile de urgenţă: Institutul Naţional de Pregătire pentru Situaţii de de Urgenţă din România (INPSUR). Motivul invocat este faptul că pregătirea în diverse domenii (sănătate, siguranţă) care ţin de intervenţii de urgenţă, nu este unitară, iar în cazul unor incidente e nevoie de persoane bine pregătite. Fără a menţiona în mod clar situaţia din noaptea tragediei de la clubul Colectiv, iniţiatorii PSD Florin Buicu şi Vasile Gliga susţin crearea INSPURi care, practic, ar fi o a doua instituţie care îi pregăteşte pe cei care fac parte din echipele de intervenţii în situaţiile de urgenţă, după structurile în care aceştia s-au format pentru profesiile lor .

Institutul, cu sediul în Târgu Mureş şi cu filiale în fiecare judeţ, ar reuni „personalităţi reprezentattive“ din domeniul situaţiilor de urgenţă. Pentru munca prestată, cei care fac parte din INSPUR ar beneficia de indemnizaţii lunare. Finanţarea Institutului s-ar face din venitui proprii care ar fi obţinute din: donaţii, sponsorizări, taxe, chirii sau consultaţii ştiinţifice.