Ce propuneri au partidele politice pentru modificarea Constituţiei României

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Kelemen Hunor şi Eckstein Kovacs doresc „eliminarea caracterului naţional al statului“ din Constituţie FOTO: MEDIAFAX
Kelemen Hunor şi Eckstein Kovacs doresc „eliminarea caracterului naţional al statului“ din Constituţie FOTO: MEDIAFAX

Fiecare grup parlamentar a trimis Comisiei pentru modificarea Constituţiei „teze politice“ pentru referendumul ce va avea loc în 2013.

Comisia pentru revizuirea Constituţiei s-a reunit ieri pentru a discuta proiectele trimise în faza iniţială de partidele parlamentare, cu scopul de a modifica Legea fundamentală. La fel ca în 2003, UDMR este partidul care cere o modificare radicală a Constituţiei. „Propunerile UDMR se axează în principal pe recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului“, a fost poziţia oficială a UDMR, prin vocea deputatului Máté András Levente.

În proiectul depus la Parlament, UDMR atinge mai multe puncte fierbinţi. Formaţiunea maghiară stipulează, clar, la primul paragraf „eliminarea caracterului naţional al statului, definirea României ca stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil, care are ca fundament solidaritatea cetăţenilor săi“, aşa cum scrie acum în Constituţia României.

Teza sensibilă prezentată de formaţiunea lui Kelemen Hunor nu are, însă, prea multe şanse de a se regăsi în noua formularea a Constituţiei. Politologul Cristian Pârvulescu, coordonatorul Forumului Constituţional, a explicat, pentru „Adevărul“, paşii pe care trebuie să-i parcurgă propunerea. „Este o cerere care nu mă surprinde, dar nu cred că va trece. Se va vota în Comisie, acolo unde se aplică regula de două treimi. În aceste condiţii, propunerea formaţiunii maghiare cred că va întruni doar un singur vot, cel al reprezentantului UDMR. Deci, în momentul acesta, nu există nicio şansă de modificare a articolului 1“, a spus, tranşant, Pârvulescu.

Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu, s-a exprimat, deja, împotriva propunerii UDMR. „Orice grup parlamentar are dreptul de a înainta orice teză. În momentul în care vor avea loc discuţiile şi în forumul constituţional şi în comisie, toate aceste lucruri vor fi luate în discuţie. În legătură cu anumite chestiuni, cum ar fi statul naţional unitar cunoaşteţi poziţia USL, ea nu s-a schimbat, nu se va schimba, dar asta nu înseamnă că nu tratăm cu respect şi cu toată consideraţia necesară absolut toate propunerile care se fac“, a declarat, cu moderaţie, liderul PNL.

ALTE PROPUNERI ALE UDMR

UDMR mai cere, în proiectul pus pe masa Comisiei de revizuire a Constituţiei,  folosirea limbii unei minorităţi naţionale ca limbă regională în zonele în care aceasta are o pondere semnificativă. Politologul Cristian Pârvulescu s-a arătat sceptic şi în această privinţă. „Este o cerere care poate fi înţeleasă, dar care cu greu poate fi acceptată, pentru că ar încălca articolul 1 din Constituţie “, a explicat Pârvulescu.

Totodată, UDMR propune trecerea la republică parlamentară, în care preşedintele este ales de senatori şi deputaţi. Etnicii maghiari pledează în schimb pentru păstrarea sistemului bicameral,  fiecare dintre cele două Camere urmând să aibă atribuţii clar definite. Pe de altă parte, UDMR solicită eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă sau de a-şi angaja răspunderea pe un anumit proiect de lege.

Alte propuneri ale UDMR vizează desfiinţarea totală sau parţială a instituţiei prefectului, precum şi definirea mai clară a răspunderii magistraţilor pentru erorile făcute. 

PNL: Preşedintele să nu fie şi şeful Executivului

Tezele pe care liberalii le propun pentru revizuirea Constituţiei urmăresc, printre altele, întărirea independenţei puterii judecătoreşti, cu accent pe clarificarea statutului procurorilor şi reaşezarea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum şi întărirea credibilităţii şi eficienţei Curţii Constituţionale. De asemenea, se doreşte „reaşezarea Parlamentului ca principal for de dezbatere şi de decizie al naţiunii“.

„Din păcate, Parlamentul a fost subordonat, de cele mai multe ori, Guvernului şi uneori preşedintelui. Noi credem că această practică e profund antidemocratică şi trebuie să revenim la situaţia în care deciziile importante se dezbat şi se iau în Parlament. Nu excludem etapele constituţionale, dar legile nu pot fi dictate de la Preşedinţie“, a explicat senatorul PNL Tudor Chiuariu, membru în Comisia de revizuire a Constituţiei.

În plus, liberalii doresc şi o clarificare a rolului şefului statului. „Legea fundamentală din 1991 a întrunit în persoana preşedintelui două roluri: cel de şef al statului şi de şef al Executivului. Pentru un mai bun echilibru instituţional e necesar ca preşedintele să rămână şeful statului şi să nu fie şef al Executivului alături de prim-ministru“, a mai spus senatorul.

Printre tezele liberalilor se regăseşte şi cea privind interzicerea traseismului politic, fenomen, susţin liberalii, care denaturează voinţa electoratului. Printre doleanţele liberalilor se află şi cea privind structura Parlamentului. Liberalii susţin organizarea potrivit principiului bicameralismului. Dacă în Camera Deputaţilor ar trebui să se regăsească 300 de aleşi, liberalii încă mai poartă discuţii cu celelalte forţe politice cu privire la organizarea Senatului.

PSD: o nouă modalitate de consultare populară

Până la un punct, cererile social-democraţilor se suprapun pe cele ale colegilor liberali de alianţă. Astfel, delimitarea raporturilor dintre preşedintele României şi Guvern, întărirea rolului CSM şi al Curţii Constituţionale, interzicerea traseismului politic, stabilirea fără echivoc a rolului preşedintelui şi bicameralismul parlamentar sunt câteva dintre punctele comune.

În plus, PSD doreşte ca în legea fundamentală revizuită să se specifice o dată certă a alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale. O altă modificare vizează reglementarea reprezentării minorităţilor altele decât cea maghiară în Parlament.

Senatorul PSD Toni Greblă, membru în Comisia de revizuire a Constituţiei, a explicat pentru „Adevărul“ relevanţa acestei cerinţe: „În prezent, minorităţile au câte un reprezentat în Camera Deputaţilor, întrucât pragul de 5% este foarte greu de atins. Dacă Senatul va avea competenţă diferită de cea a Camerei, aşa cum se preconizează, minorităţile naţionale trebuie să fie reprezentate în ambele Camere, deoarece vor lua decizii diferite“.

De asemenea, social-democraţii doresc o nouă modalitate de consultare populară. „Elveţia este expertă în referendum. În ultimii 20 de ani, s-a observat că vin la referendum doar 20% din cei cu drept de vot , iar dintre aceştia cei mai mulţi votează „NU“. Niciodată nu va veni la referendum peste 50% din populaţie, mai ales la noi, unde o mare parte din populaţie este plecată. Vrem să clarificăm faptul că nu e vorba de referendumul pentru preşedinte, ci de tot felul de referendumuri“, a explicat senatorul Toni Greblă.

Decalogul PDL

PDL  propune 10 teze politice pentru noua formulă a Constituţiei, de la punerea în aplicare a referendumului din 2009, prin urmare, un Parlament unicameral, cu 300 de oameni, şi până la limitarea deficitului bugetar. „Revizuirea imunităţii parlamentare, astfel încat să se refere doar la declaraţiile politice şi să menţină Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca şi competenţă pentru încetarea mandatului unui parlamentar“ – este un alt punct important din lista parlamentarilor din Opoziţie. Totodată, PDL mai cere „clarificarea situaţiilor în care Guvernul îşi poate angaja răspunderea o singură dată pe sesiune parlamentară, cu excepţia Legii bugetului de stat şi a asigurărilor sociale“.

PPDD merge cu poporul

Grupurile parlamentare PPDD propun ca până la jumătatea lunii mai, când Comisia de revizuire a Constituţiei va începe discutarea efectivă a propunerilor, să se organizeze o amplă consultare a poporului cu accent pe trei teme. Astfel, populaţia ar trebui să fie consultată în ceea ce priveşte forma de guvernământ a României (republică parlamentară, prezidenţială, semiprezidenţială sau monarhie constituţională), modernizarea administraţiei publice şi modalitatea de înfăptuire a justiţiei (dacă ar trebui să se realizeze exclusiv prin instanţe, cum este în prezent, sau printr-un sistem mixt, mai exact instanţe cu juraţi pentru infracţiuni grave şi infracţiuni de presă, respectiv instanţe fără juraţi la celelalte infracţiuni).

Politică



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite