Referendumul „consultativ“ nu este „facultativ“, cum încearcă să ne păcălească unii politicieni

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Referendumul „consultativ”, un exemplu clasic de manipulare a opiniei publice, prin interpretarea perversă a Constituţiei. Rezultatul acestui referendum are forţa juridică a unui text din Constituţie. In plus, el este aplicabil, produce efecte, chiar dacă, formal, nu a fost adăugat la Constituţie, pentru că reprezintă voinţa populaţiei, titulară a suveranităţii sale.

Orice instituţie care nu respectă rezultatele unui referendum încalcă Constituţia.

Prevederi din Constituţie şi legi referitoare la referendum

Sediul conceptului se află în art. 2 din Constituţie:

ARTICOLUL 2
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

(2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Nu se spune nimic în Constituţie despre referendum consultativ. Doar despre referendum, ca exercitare a suveranităţii naţionale de către popor, alături de organele sale reprezentative.

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

In Legea referendumului, legea 3/2000, găsim următoarea referire:

Art. 2 (3) În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate.

ART. 3 Problemele care, potrivit art. 152 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului.

ARTICOLUL 152
(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

Din sintagma, populaţia „poate fi consultată”, s-a dedus că ar fi vorba de referendum „consultativ”, adică „facultativ”, adică „neobligatoriu” pentru autorităţile statului. Aici este interpretarea perversă a Constituţiei, care nu vorbeşte nicăieri de referendum „consultativ”, în sensul de „facultativ”. Încă o şmecherie de interpretare a legislaţiei, aşa cum ne-au obişnuit politicienii.

Mai mult, în Constituţie se spune: „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, ... precum „şi” prin referendum. Acest „şi” pune pe picior de egalitate deciziile luate de parlament, cu deciziile luate prin referendum. Şi aşa cum deciziile luate prin legi sau prin modificările Constituţiei, abrogă decizii anterioare, explicit sau implicit, tot aşa şi rezultatul unui referendum, decizional sau consultativ, anulează toate dispoziţiile anterioare, contrare referendumului, din legi sau din Constituţie. Societatea evoluează, şi este posibil ca la o etapă a evoluţiei sale să nu mai fie adecvate intereselor sale prevederi vechi din Constituţie sau din legi. În acest caz, societatea este îndreptăţită să schimbe acele prevederi prin referendum, prin modificarea Constituţiei sau a legilor. Iar abrogarea textelor anterioare, care vin în contradicţie cu cele recente, se consideră a fi implicită, dacă nu se realizează explicit.

Chiar şi CCR a clarificat problema. În decizia 682/2012, la punctul 1.10, CCR spune, general obligatoriu:

1.10. Ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale –, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

Cu alte cuvinte, referendumul consultativ produce efecte indirecte, în sensul că este necesară intervenţia altor instituţii pentru a-l pune în operă. Dar asta nu înseamnă că este mai puţin obligatoriu.

Mai scrie CCR în decizia mai sus menţionată:

1.7. Faptul că, în cazul referendumului consultativ, nu este stabilită o astfel de procedură ulterioară, nu se traduce într-o lipsă a efectelor acestui referendum. Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de faţă, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului. (referire la referendumul din 2009)

La punctul 286 din Decizia 80/2014 Curtea subliniază că „O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.”

Până aici avem următoarea concluzie

Chiar dacă este vorba de un referendum consultativ (dar nu facultativ), instituţiile statului au obligaţia să traducă în legislaţie sau în Constituţie, după caz, voinţa poporului, titular al suveranităţii sale. Problema este că nu avem instrumente de constrângere a instituţiilor care nu înţeleg cele expuse mai sus.

În opinia mea, orice instituţie care trece la transpunerea în fapt sau în legislaţie a voinţei populare nu poate fi blamată sau oprită de la acest gest. Orice altă prevedere legală nu poate opri pe cineva, de exemplu pe Preşedintele României, să pună în operă voinţa poporului exprimată prin referendum, egal ca valoare juridică cu prevederile Constituţiei. Şi încă ceva. Orice lege, OUG, sau altă prevedere legislativă, care nu ţine cont de rezultatul unui referendum, este din start neconstituţională. O spune CCR, nu eu!

Un referendum consultativ nu trimite un „semnal”! El este obligatoriu, are aceeaşi forţă juridică cu Constituţia, cu un referendum decizional sau cu o lege votată şi promulgată.

Judecătorul Cristi Dănileţ, referitor la referendumul consultativ: „Nu există nicio formă prin care să poată fi obligat Parlamentul să ia deciziile aşa cum vrea poporul. Poporul nu-i poate impune Parlamentului ce să facă. De ce? Ar însemna să fie un mandat imperativ. Asta e interzis chiar de către Constituţie. Nu-i poţi ordona tu, din afară, parlamentarului ce lege să adopte, cum să voteze".

În opinia mea este un raţionament greşit aici. Nu este vorba de a obliga parlamentul să voteze într-un sens anume într-un proiect de lege referitoare la creşterea puilor de găină. Este vorba de respectarea voinţei populare, consfinţită prin art. 2 din Constituţie. Apoi, este vorba de principiul loialităţii juridice dintre instituţii. Daca Parlamentul şi-ar permite să nu respecte deciziile unui referendum, de ce să aibă pretenţia să-i fie respectate legile emise? Nimeni n-a prevăzut că un parlament refuză să ţină cont de voinţa populară, în ciuda art. 2 din Constituţie, cum s-a întâmplat cu rezultatele referendumului din 2009. Soluţia ar putea fi următoarea: „dacă în decurs de 60 de zile parlamentul nu pune în Constituţie sau lege rezultatul unui referendum popular, se consideră dizolvat de drept”. Sper ca la următoarea revizuire a Constituţiei, să existe înţelepciunea de a adăuga şi acest articol.

Argumentaţia că poporul poate fi neinformat sau manipulat politic cu ocazia votării unui referendum este pur şi simplu stupidă. Neagă esenţa democraţiei. În momentul în care poporul a ales să trăiască în democraţie, şi-a asumat şi caracterul participativ al democraţiei, inclusiv prin referendum.

Cazul „Brexit”

Nimeni nu pune la îndoială rezultatul referendumului „consultativ” referitor la ieşirea Marii Britanii din UE. Chiar dacă consecinţele sunt mai grave decât cele aşteptate. Cu toate aceste consecinţe, Marea Britanie merge mai departe, pentru că decizia populară este sfântă la ei. Nu şi la noi, nici acum nu este pus în operă rezultatul referendumului din 2009. Poate că poporul britanic ar vota acum altfel, când ar fi vorba de Brexit. Acestea sunt riscurile democraţiei. Nu stai să repeţi un referendum până convine nu ştiu cui. Au votat aşa 51% dintre britanici, se merge mai departe.

Ce rezultate ar putea avea referendumul din 26 mai?

În opinia mea, dacă referendumul din 26 mai întruneşte numărul de voturi necesar, orice instituţie a statului, inclusiv Preşedinţia, poate lua orice măsuri pentru transpunerea în practică a voinţei populare, rezultatele referendumului având forţa juridică a unui articol din Constituţie. Dacă aceste măsuri contravin unor prevederi anterioare referendumului, acele prevederi se consideră abrogate implicit. Iată câteva dintre măsurile care pot fi luate.

  • Preşedintele poate refuza promulgarea unor legi care contravin rezultatelor referendumului.
  • Magistraţii pot refuza să aplice legi sau OUG-uri, care contravin concluziilor referendumului.
  • Guvernul nu mai are dreptul să emită OUG-uri in domeniul justiţiei.
  • Parlamentul nu mai poate emite legi care contravin rezultatelor referendumului.
  • Toate dosarele cercetate sau judecate după validarea rezultatelor referendumului de către CCR, trebuie să ţină cont de acesta, chiar dacă în mod indirect. Nimic nu poate scuza încălcarea rezultatelor referendumului, adică a Constituţiei.  

În concluzie

Opoziţia referendum decizional, obligatoriu, vs. referendum consultativ, facultativ, neobligatoriu, este falsă. Ambele tipuri de referendumuri sunt obligatorii, doar că nu există instrumentele necesare pentru a obliga instituţiile statului să pună în operă rezultatul unui referendum consultativ. S-a mizat pe buna credinţă şi înţelegerea faptului elementar ca în democraţie voinţa poporului nu poate fi ignorată. Iar toţi cei care respectă voinţa populară nu au cum să fie sancţionaţi de cineva, chiar dacă încalcă o anume prevedere legală, care este abrogată, implicit sau explicit, de rezultatul unui referendum. Pentru că rezultatul unui referendum popular are forţa şi legitimitatea unui articol din Constituţie. Şi nimeni nu poate fi acuzat că respectă Constituţia!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite