Raluca Prună: „Voi dispune măsuri deloc blânde dacă legea a fost încălcată în ce priveşte cărţile deţinuţilor”

Raluca Prună: „Voi dispune măsuri deloc blânde dacă legea a fost încălcată în ce priveşte cărţile deţinuţilor”

Raluca Prună FOTO Eduard Enea

Raluca Prună a precizat, miercuri, la Digi24 că prevederea legală privind reducerea pedepsei cu închisoare pentru publicarea de lucrări ştiinţifice datează din 1969 şi a fost menţinută, în prezent regăsindu-se în Legea 254/2013 privind executarea pedepselor.

"Problema nu este prevederea în sine, ci problema este modul în care o anumită procedură a fost aplicată", a spus Prună, arătând că, din 2007 în 2010, la nivelul sistemului penitenciar din România, a fost o lucrare pe an scrisă, în 2011 au fost trei lucrări, în 2012 - şase, 2013 - 11, 2014 - 69, iar în 2015 se atinge un vârf, cu 331 de lucrări ştiinţifice.
 
Ea a amintit că a solicitat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) şi a dat publicităţii lista cu titlurile publicate de la începutul anului 2013, la sfârşitul anului 2015..
 
"Rămâne ca fiecare dintre noi să judece dacă o lucrare care se numeşte «Zborul unui suflet gol» sau «Biruinţă în suferinţă» poate fi calificată lucrare ştiinţifică", a spus Prună.
 
Ea a arătat în continuare că există un regulament de aplicare a Legii 254/2013 şi o decizie adoptată de directorul general al ANP în 2011 care prevede într-un mod foarte detaliat care este procedura de urmat în situaţia în care un deţinut doreşte să scrie o lucrare ştiinţifică. Printre altele, procedura cere ca persoana respectivă să ataşeze cererii sale o recomandare de la un profesor universitar sau un conferenţiar care atestă importanţa temei alese pentru domeniul ştiinţific respectiv.
 
Ministrul a anunţat că a cerut să i se pună la dispoziţie toate aceste recomandări scrise pentru lucrările din 2015.
 
"Fac o analiză foarte serioasă, în primul rând plecând de la faptul că din 2013 asistăm la o creştere absolut impresionantă a numărului de lucrări şi doresc împreună cu ANP să înţeleg cum s-a aplicat această procedură. Şi sigur că, în situaţia în care voi constata că ea s-a aplicat defectuos sau cu încălcarea legii, doresc să asigur pe toată lumea că nu am să fiu deloc timidă în a propune măsuri pe care legea mi le pune la dispoziţie. (...) Pentru asta am dispus o analiză, pentru a dispune nişte măsuri care, repet, nu vor fi blânde deloc. Cer îngăduinţă pentru a face această analiză care va fi finalizată cât de curând pentru că ştiu care este aşteptarea publică. Cred că avem o problemă majoră", a spus ministrul Justiţiei.
 
Totodată, ea a arătat că problema poate fi soluţionată prin aborgarea dispoziţiei respective din Legea 254/2013, prin ordonanţă de urgenţă, sau pur şi simplu prin aplicarea regulamentului aşa cum este el în vigoare.
 
"Am cerut ANP să transmită în teritoriu la şefii de penitenciare o adresă în care să ceară nimic altceva decât pur şi simplu aplicarea unor reguli care, repet, sunt aici din 2011. (...) Ceea ce pot să vă promit este că în 2016 nu numai că cifra nu va creşte, eu sper ca cifra să coboare, să fim în curba aceea a lui Gaus şi să coborâm la nivelul, dacă nu reuşim să abrogăm această dispoziţie, să coborâm la numărul rezonabil - o lucrare ştiinţifică în penitenciar într-un an cred că este o cifră rezonabilă. Putem să ne gândim că cineva care are ceva de spus pentru avansarea ştiinţei în lume poate să scrie o lucrare. Că 331 de lucrări sunt scrise şi că ele sunt considerate ştiinţifice, am îndoieli", a mai spus Prună.

Potrivit unor date transmise de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la solicitarea Ministerului Justiţiei, în perioada 2013-2015, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi.
 
Potrivit articolului 96 alineatul 1 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, "pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmeaza: (...) f) în cazul elaborarii de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovatie brevetate".
 

„Avem exemple că propunerile ministrului Justiţiei pentru parchete n-au fost rele deloc”

Raluca Prună a mai declarat că există exemple concrete la conducerea parchetelor care dovedesc că propunerile miniştrilor Justiţiei "nu au fost rele deloc", comentând proiectul CSM care prevede ca aceste propuneri să fie făcute de această instituţie.
 
Consiliul Superior al Magistraturii propune, într-un proiect de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca şefii PICCJ, DNA şi DIICOT să fie numiţi la propunerea CSM, şi nu a ministrului Justiţiei avizată de CSM, cum se întâmplă în prezent.
 
Această propunere a fost votată favorabil de 2.668 de judecători şi 1.441 de procurori, în timp ce 921 de judecători şi 599 de procurori s-au opus, informa CSM.
 
Întrebată ce crede despre acest proiect, ministrul Justiţiei Raluca Prună a declarat, miercuri, la Digi24, că nu consideră că modificarea pachetului de legi pentru justiţie, care sunt legi organice, ar trebui făcută prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului (OUG).
 
Ea arată că, la 11 ani după adoptarea pachetului de legi pentru justiţie, CSM face "spun ei cu consultarea magistraţilor din România", "o serie propuneri pentru îmbunătăţirea acestor legi". Sunt însă asociaţii de magistraţi cu care ea s-a întâlnit şi care i-au spus că în anumite puncte nu se regăsesc în acest proiect, a mai spus Prună.
 
"Ceea ce am spus eu, primind acest pachet pe masa mea, este că vorbim de legi organice şi modificarea lor nu se poate face prin ordonanţă de urgenţă. Sau să spunem că s-ar putea face, dar, am spus clar, nu sub mandatul meu, n-ar fi un mesaj bun în care printr-o ordonanţă de urgenţă am modifica aceste legi", a declarat ministrul Justiţiei.
 
Întrebată însă dacă în opinia sa este corect principiul conform căruia ministrul Justiţiei, de obicei un politician, face aceste propuneri, Prună a răspuns că nu crede că este împotriva bunelor practici.
 
"Nu putem vorbi de corect sau incorect pentru că există diferite şcoli de gândire în diferite state membre. Sunt state membre în care propunerea se face de către ministru, sunt state membre în care există propuneri făcute de consiliu, sunt state mebre în care este făcută numirea direct de preşedinte. Deci nu suntem pe un tărâm în care avem altceva decât bune practici. În 2004, când pachetul (de legi pentru justiţie, n.r.) a fost adoptat, este adevărat că propunerea era la Consiliul Superior al Magistraturii şi legea a fost modificată în 2005. (...) Legea recunoaşte procurorul ca pe un magistrat. Pe de altă parte, ştim iarăşi foarte bine că procurorul, faţă de judecător, funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei. Avem acest principiu în Constituţie şi îndrăznesc să spun că având acest principiu în Constituţie nu este împotriva bunelor practici absolut deloc ca propunerea să fie făcută de ministrul justiţiei, indiferent care ar fi acel ministru al Justiţiei", a declarat Raluca Prună.
 
Ea a mai subliniat că aceste propuneri sunt făcute de 10 ani de ministrul Justiţiei, adăugând că "avem exemple concrete la conducerea parchetelor care ne dovedesc că în fond aceste propuneri nu au fost rele deloc".
 
Prună a mai spus că a declarat şi la audierea sa în Parlament şi în discuţiile pe care le-a avut cu membrii CSM în şedinţele la care a participat până acum că trebuie să existe o dezbatere pe această temă, dar, din cauză că nu vrea sub mandatul său să modifice prin OUG aceste legi, nu are altă opţiune decât să respecte legea aşa cum este ea la acest moment.
 
Articolului 54 din Legea 303/2004 prevede că "procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
 
Propunerea de modificare înaintată de CSM prevede ca aceşti procurori să fie "numiţi de preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior, pe o perioadă de 4 ani cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

 

citeste totul despre: