PSD vrea să scoată conflictul de interese din Codul Penal. Cine ar putea scăpa de anchete. Iohannis: Nu pot fi de acord cu modificarea Codului Penal

Deputatul PSD Ciprian Nica a semnat iniţial şi proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală

Deputaţii din Comisia Juridică au amânat proiectul de modificare a Codului Penal, care urmăreşte, practic, scoaterea faptei de conflict de interese din legislaţia penală, deşi proiectul se afla în procedură de urgenţă. Oficialii DNA avertizează că modificările propuse vor afecta lupta împotriva corupţiei. La rândul ei, preşedinta Curţii Supreme a avertizat că „proiectele au primit aviz negativ din partea CSM”.

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis: „Urmăresc cu atenţie şi preocupare procesul legislativ din Parlamentul României privind intenţia de a modifica prevederi ale Codului Penal în materia conflictului de interese. Nu pot fi de acord cu modificarea Art. 301 din Codul Penal, care urmăreşte dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât să existe libertatea angajării unor membri ai familiei în cadrul cabinetelor parlamentare. Nimeni nu poate să favorizeze membri ai propriei sale familii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Atrag atenţia că, în eventualitatea adoptării de către Parlament a acestor modificări, ele vor fi retrimise Parlamentului sau voi sesiza Curtea Constituţională, în virtutea exercitării atribuţiilor mele constituţionale“, a fost mesajul preşedintelui Klaus Iohannis, postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale. 

UPDATE Livia Stanciu, preşedintele Curţii Supreme, a declarat, marţi, că nu este de acord cu proiectul de modificare a Codului Penal, care urmăreşte, practic, scoaterea faptei de conflict de interese din legislaţia penală. De altfel, aceasta a reamintit faptul că aceste proiecte au primit aviz negativ din partea CSM.

UPDATE Deputaţii jurişti au amânat, cu zece voturi "pentru" şi şapte "împotrivă", proiectul care scoate din lege fapta de conflict de interes. "‪PNL‬ se opune categoric acestor tentative de oprire a luptei anticorupţie în ‪‎România‬, de dezincriminare a conflictului de interese şi în general tentativelor care încearcă să creeze un regim privilegiat pentru cei ce deţin funcţii publice", a declarat liderul deptaţilor PNL, Ludovic Orban. 

Proiectul legii de modificare a Codului Penal, iniţiat de deputatul PSD Ciprian Nica, care ar permite funcţionarilor publici să-şi angajeze rudele până la gradul II inclusiv fără că acest lucru să fie considerat conflict de interese, deja a fost adoptat tacit, de către Senatul României la 25 martie.

Propunerea legislativă pentru modificarea art. 301 şi art. 308 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal intră în dezbaterea Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională.

Potrivit Codului Penal, ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative”.

Proiectul de lege adoptat tacit de către Senat modifică două alineate fundamentale. Denumirea de „conflict de interese“ dispare şi se înlocuieşte cu "fapta funcţiei pentru favorizarea unei persoane". 

”Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii:
-  emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative
- ocuparea de către o persoană a unei funcţii indiferent în ce modalitate şi sub ce formă se realizează aceasta
- exercitarea atribuţiilor de serviciu privind acordarea către subalterni a drepturilor legale ale acestora”, se arată în alineatul 2 al proiectului de lege. 

Pe de-o parte, noţiunea de conflict de interese dispare, pe de altă parte, deputaţii au grijă ca cei aflaţi în conflict de interese, potrivit legii actuale, să nu răspundă penal în anumite situaţii care le convin. 

ANI, fără atribuţii

Una dintre situaţii ar fi angajarea rudelor la cabinetul parlamentar sau în Primărie, în cazul aleşilor locali. O parte din situaţiile  avute în vedere de art. 302, alineatul 2, sunt interzise de lege, deoarece constituie cazuri în care persoana care are calitatea de funcţionar public în sensul legii penale se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese. Astfel, potrivit articolului 95 din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.

"Afectează imparţialitatea funcţionarului public"

Deşi a dat aviz favorabil, Consiliul Legislativ atrage atenţia asupra neconstituţionalităţii proiectului de lege. În primul rând, CCR a stabilit în Decizia nr. 2 din 2014 că “potrivit art. 1 alineat 5 din Legea Fundamentală, respectarea Constituţiei este obligatorie, de unde rezultă că Parlamentul nu-şi poate exercita competenţa de incriminare şi de dezincriminare a unor fapte antisociale, decât cu respectarea normelor şi principiilor consacrate prin Constituţie”.

În final, Consiliul Legislativ concluzionează: "În aceste condiţii, este greu de susţinut excluderea de la incidenţa răspunderii penale a situaţiilor avute în vedere de proiect, rezultă în mod evident că este afectată imparţialitatea funcţionarului public". 

DNA: ”Lupta împotriva corupţiei va fi afectată”

La solicitarea ”Adevărul”, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a prezentat opinia referitor la demersurile Parlamentului pentru modificarea Codului Penal. Potrivit instituţiei, modificările propuse la Codul Penal vor afecta lupta împotriva corupţiei.

”Adoptarea în varianta propusă şi care urmează a fi dezbătută în Parlamentul României ar duce la dezincriminarea infracţiunii de conflict de interese, prevăzută în varianta actuală la art. 301 alin 1) Cod Penal, fapt ce ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupţiei la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunţa, pentru acest  gen de fapte,  achitarea unor inculpaţi deja trimişi în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare,  în care sunt implicate persoane cu funcţii importante”, precizează DNA într-un comunicat remis ”Adevărul”.

Potrivit procurorilor, dacă modificările vor fi adoptate, mai multe dosare ar putea fi clasate, printre care cele ale preşedintelui CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu, preşedintelui CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, preşedintelui CJ Buzău, Cristinel Bîgiu, primarul mun. Constanţa, Radu Mazăre, prefectului judeţului Suceava, Florin Sinescu, preşedintelui CJ Hunedoara,  Mircea Moloţ, primarului mun. Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman etc. 

Nicuşor Constantinescu dădea bani de la CJ pentru firmele la care era acţionar

Mai exact, Nicuşor Constantinescu ar scăpa de acuzaţia de conflict de interese din dosarul în care este acuzat că, în perioada 2009 – 2015, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, pentru a obţine un folos pentru el sau pentru altul, a aprobat virarea sumei de 100.000 lei către Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Constanţa la solicitarea acestei instituţii, pentru achitarea unui avans către un hotel, în condiţiile în care acesta este deţinut de o societate, la care Constantinescu deţinea 25% din părţile sociale.

De asemenea, în acel dosar este acuzat că ar fi finanţat echipa de handbal a municipiului Constanţa, în mod ilegal, de la bugetul judeţean, cu suma de 3.750.000 lei, iar din această sumă clubul sportiv, al cărui preşedinte era tot el, a achitat societăţii la care baronul deţinea 25% din părţile sociale, suma de 113.032 lei. 

Bunea Stancu ar fi atribuit contracte preferenţial

La rândul lui, preşedintele suspendat Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu este acuzat de conflict de interese după ce, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila (ordonator principal de credite), împreună cu Mija Florin şi Moisiu Nicolae şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, în contextul procedurilor de atribuire a unor contracte de achiziţii publice, pentru realizarea unor obiective de interes local şi judeţean, organizate de CJ Brăila.

Modul în care au fost organizate şi s-au derulat licitaţiile în perioada de referinţă a determinat ca trei societăţi comerciale să deţină monopolul lucrărilor licitate de CJ Brăila, fiind practic singurele firme care participau şi câştigau contractele de achiziţie publică pe plan local şi judeţean.

Cristinel Bîgiu, bani de la CJ Buzău pentru o firmă apropiată

Preşedintele suspendat Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu este judecat pentru conflict de interese după ce, în perioada 20.11.2012-12.11.2014 ar fi semnat 12 contracte în valoare de peste 7 milioane de lei, cu două firme în condiţiile în care, începând cu iunie 2011, acesta beneficia, de la cele două firme, de suma de 1.034 euro, plus TVA, lunar, reprezentând contravaloarea chiriei unui utilaj industrial, pe care inculpatul îl deţinea în fapt. 

Radu Mazăre, contracte între primărie şi firme controlate de el

Primarul demisionar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, este acuzat de conflict de interese după ce, în perioada noiembrie 2006 – 2013,  ar fi participat la încheierea a 12 contracte între Primărie şi societatea controlată de el, în valoare totală de peste 6 milioane lei. 

Florin Sinescu, pământ pentru socrii

Prefectului judeţului Suceava, Florin Sinescu, este acuzat că şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a obţinut ilegal un titlu de proprietate pe o suprafaţă de 26.103 metri pătraţi de teren în comuna Moldoviţa pe numele socrilor săi, cunoscând că aceştia nu deţin documente de proprietate care să dovedească modul de dobândire, legătura cu proprietarii tabulari din Cartea Funciară sau înscrisuri care să demonstreze că sunt îndreptăţiţi să obţină un titlu de proprietate.

Mircea Moloţ ar fi creat un circuit financiar pentru ca bani publici să ajungă la firme prietene

Şi preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, este acuzat de conflict de interese după ce în perioada 2010-2014, ar fi creat şi pus în funcţiune un circuit financiar prin care fondurile publice, legal aprobate pe proiecte, au ajuns în conturile unor societăţi care nu îndeplineau criteriile de calificare, economico - financiară, precum şi experienţa similară. Aceste firme ar fi fost controlate de către persoane din cercul său relaţional, respectiv, de către Robertto Venter şi alte persoane interpuse devenite formal reprezentanţi ai acestor societăţi.

Robert Kalman Raduly ar fi primit 10.000 euro lunar de la firma care taxează parcările din oraş

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Róbert Kálmán Ráduly, este acuzat că ar fi primit mită 10.000 de euro lunar de la firma City Parching, societate căruia i-au fost cesionate locurile de parcare din localitate. În schimbul acestor bani, Ráduly s-ar fi angajat să acorde firmei facilităţi pentru concesionarea locurilor de parcare şi chiar „a dat dreptul acestei firme să amendeze şoferii care parchează neregulamentar pe raza municipiului”.

Cine sunt iniţiatorii

Deputatul PSD Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei Juridice, a fost unul din cei zece deputaţi care au semnat şi proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală. Şi-a retras semnătura ulterior, după ce a văzut că modificările la Codul de Procedură Penală au creat vâlvă în presă. 

Nica este la al doilea mandat de deputat de Vrancea şi este membru al PSD din anul 1995. Actualul parlamentar a fost recrutat de Securitate pe 2 iunie 1976, în calitate de colaborator, „pentru a  asigura o supraveghere infomativă cât mai bună a mediului de elevi, cât şi pentru cunoaşterea, descoperirea şi curmarea unor activităţi şi fapte ostile ce ar aduce prejudicii Securităţii statului”. Aşa este consemnat în dosarul de la CNSAS.

În decembrie 2013, deputatul PSD Victor Roman a fost găsit în incompatibilitate de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), întrucât a deţinut în perioada septembrie 2012 - mai 2013 atât funcţia de deputat, cât şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale. De asemenea, ANI a a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău cu privire la un posibil fals în declaraţii făcut de deputat.