Promisiunile guvernului Cioloş sună bine. Să vedem faptele

Cea mai tare declaraţie a premierului Cioloş este următoarea: „Ce face Guvernul nu poate face fără consultare cu Parlamentul. Dar Guvernul are anumite instrumente directe de acţiune pe care ni le vom asuma pentru a proceda la schimbări faţă de care există rezistenţă în clasa politică".

Cu alte cuvinte premierul Cioloş spune că nu se va împiedica de rezistenţa clasei politice, în acţiunile directe ale guvernului, care nu ţin de aprobarea parlamentului.

Are vreo şansă în lupta aceasta inegală, în situaţia în care Constituţia prevede că parlamentul controlează guvernul?

Da, dacă mizează pe sprijinul „străzii” şi dacă strada va înţelege că de ajutorul său depinde succesul guvernului.

Cu zeci de mii de manifestanţi blocând porţile parlamentului, nu e clar ce atitudine vor adopta parlamentarii. Nu cred că-şi pot permite să sfideze zeci de mii de cetăţeni.

Primele declaraţii sună bine. Iată câteva dintre cele mai importante:

„Lupta împotriva corupţiei: E unul din elementele de schimbare pentru societate. În privinţa administraţiei, e nevoie de oameni competenţi şi e nevoie de dispozitive care să nu mai permită corupţia, nici măcar mica corupţie”. 

Într-adevăr, anticorupţia nu este doar apanajul justiţiei, al DNA. Este vorba de zona de anchetă, sancţionare, eliminare din sistem ce aparţine  administratiei, condusă de guvern. Nu este normal ca un comportament abuziv al unui cadru didactic, însoţit sau nu de corupţie, să ajungă în justiţie. Aici este de aşteptat acţiunea Inspectoratelor şi a Corpului de Control al ministrului, care au şi baza legislativă necesară.

 „Birocraţia e prea mare, sugrumă mediul privat”

Este un adevăr pe care l-a simţit fiecare antreprenor pe propria piele. Stă în puterea guvernului să analizeze şi să micşoreze birocraţia. Se pot înlocui birocraţii  cu computere, care nu fură, nu greşesc şi nu cer şpagă. Va avea curaj guvernul Cioloş, să dea afară mii sau sute de mii de bugetari, care taie frunze la câini şi grevează cheltuielile de funcţionare a statului? Greu de spus.

Un exemplu. Deşi au angajaţi jurişti, intrepriderile de stat apelează la case de avocatură private, cărora le decontează sume imense. Greu de crezut că fără interese proprii ale conducătorilor acelor întreprinderi.

 „Evaluări în sens european, în sens corect în administraţie. Vom pune la punct un sistem de formare continuă, învăţare continuă.”

Depolitizarea, evaluarea şi angajarea exclusiv pe criterii de performanţă este unul din obiectivele neatinse până acum. Este vorba de separarea temporară a statului de politic, o şansă de eliminarea politrucilor habarnişti care mai mult încurcă decât rezolvă. Este o sarcină imensă, dar de maximă importanţă. Fără această operaţie, de depolitizare a funcţiilor publice, guvernul Cioloş nu va avea  şanse în actul de guvernare, pentru că riscă să fie blocat de către eşaloanele inferioare ale administraţiei.

Guvernul ar putea încerca „aducerea” pe drumul cel bun a actualilor decidenţi din instituţii. Greu de crezut că ar reuşi, pentru ca politrucii sunt datori partidelor şi obligaţi să „stea cu faţa la partid”.

„O să spunem lucrurile obiectiv, transparent, o să arătăm cum stau lucrurile”

Într-adevăr, nu există o miză mai mare, alta decât aducerea adevărului la suprafaţă. Transparenţa actului de guvernare nu are nevoie de aprobarea parlamentului şi este prima condiţie spre vindecarea societăţii de minciună, ipocrizie, mistificare. Iată câteva dintre actele şi documentele care atrebui publicate imediat:

• Publicarea OM rămase nepublice, prin care ministerul Dezvoltării a alocat discreţionar banii în teritoriu. Pentru ce obiective şi cu ce grad de realizare a obiectivelor, nu se ştie.
• Publicare sponsorizărilor primite de ISU.
• Publicare tezelor de doctorat, pentru început ale demnitarilor.
• Publicarea veniturilor personalului din ministere şi instituţii importante ale statului.
• Publicarea situaţiei utilizării coloanelor oficiale de către demnitari.
• Publicarea anexelor de HG-uri şi deciziilor fostelor guverne, rămase secrete.
• Modul de utilizare a fondului de rezervă al premierului din ultimii 3 ani, etc.

Sunt doar câteva exemple. Dacă miniştrii guvernului Cioloş decid să pună pe site toate informaţiile din ministere, care nu ţin de securitatea şi apărarea naţională, de serviciile de informaţii, atunci sprijinul populaţiei pentru actualul guvern, esenţial în continuare,  este aproape câştigat.

Deja la cererea premierului Cioloş, luni  ministrul de interne va publica sponsorizările ISU.

„Procesul de consultare publică trebuie să se facă real, nu doar să aruncăm pe site proiectul de lege şi apoi să-l trimitem pe circuitul legal”

Este primul pas spre guvernarea participativă, sens în care s-a creat şi un nou minister, al „consultării publice”.

Ar fi o renunţare la paradigma guvernării Ponta, „doar eu ştiu totul, de la economie la politică externă, ceilalţi sunt proşti şi nu ştiu”.

Cât de păguboasă s-a dovedit o astfel de abordare s-a văzut în modul ruşinos în care a plecat Ponta: gonit de stradă.

Faptul că guvernul renunţă la aroganţa şi infatuare va atârna greu în relaţia sa cu cetăţenii.

„Onestitatea şi transparenţa sunt esenţiale. Mai bine recunosc greşeală şi plătesc pentru ea decât să mint oamenii”.

Este o chestiune de caracter, pe care nu l-am prea întâlnit la oamenii politici, cu mici excepţii. Este iarăşi un comportament foarte bine apreciat de cetăţeni.

În ce priveşte majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptată printr-o măsură legislativă separată de către parlament, premierul a spus că guvernul "studiază cifrele lăsate de fostul executiv şi va lua o decizie". "Studiem proiectul făcut de fostul guvern şi vom vedea cât e de realistă o astfel de majorare aşa încât să se înscrie în limita de deficit asumată".

Este clar că guvernul Cioloş nu va înghiţi pe nemestecate bugetul guvernului Ponta, şi în adoptarea bugetului pe 2016 va ţine cont de condiţiile din tratatele europene la care România este parte. Nu va accepta pomenile electorale promise de guvernul Ponta, pentru că nu participă la alegeri, şi nici riscul de a intra în deficite bugetare nesustenabile.

Dar ce poate face cu legile deja aprobate de parlament, în privinţa majorărilor salariale? Poate proroga termenele de aplicare ale legilor deja votate. Că va risca un conflict cu parlamentul şi clasa politică, e adevărat. Să vedem cine pe cine va „convinge”.

Aspectele importante din noul buget sunt următoarele:

- Cota alocată investiţiilor. (În bugetul lăsat de guvernul Ponta este de 6-7%). -Respectarea MTO ((Medium Term  Objective - Obiectivul bugetar pe termen mediu). MTO-ul României e să ajungă la un deficit structural (venituri versus cheltuielile anuale fixe ale statului: salariile bugetarilor, pensii, alocaţii etc.) de 1% din PIB la sfârşitul anului viitor. 

-Gradul de îndatorare a României în 2016

-Nivelul sumelor alocate cofinanţării proiectelor europene

-Reprioritizarea cheltuielilor bugetare spre sectoare esenţiale, apărare, educatie-cercetare şi altele.

-Initierea unor mecanisme de evaluare şi control a eficienţei cheltuirii banului public.

-Reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului.

-Acordul FMI pe noul buget.

În concluzie.

Există o şansă, care se dovedeşte din ce în ce mai bună, ca guvernul Cioloş să reuşească o schimbare de substanţă a societăţii noastre.

Totul depinde de forţa guvernului de a nu se abate nici cu iotă de la principiile şi obiectivele deja enunţate.

Abia atunci populaţia îi va sta alături, inclusiv prin manifestaţii de stradă de amploare, dacă va fi cazul.

Până la fapte, personal nu voi acorda un cec în alb actualului guvern. M-am fript de prea multe ori ca să mai repet greşeala.