Preşedinţia românească a UE şi politica din ţară

Nu ar fi deloc corect să spunem că ceremonia de preluare de către România a preşedinţiei Uniunii Europene, ceremonie care s-a consumat în urmă cu opt zile sub cupola Ateneului, a avut parte de ecouri tocmai favorabile în presa internaţională.

Dacă înalţii oficiali ai UE au făcut declaraţii amabile, politicoase, unele vizibil de complezenţă, probabil din dorinţa de a nu tensiona încă şi mai tare raporturile dintre Bruxelles şi Bucureşti, gazetarii cinstiţi, reprezentând marile televiziuni şi jurnale care apar în Europa au formulat şi enumerat cam aceleaşi reproşuri care au apărut şi în presa românească neaservită puterii.

Primul şi cel mai mare reproş a fost formulat la adresa absenţei de nescuzat, laşă, sfidătoare, reflex al comportamentului de ins care nu are nimic în comun cu regulile marii politici internaţionale, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, dl. Liviu Nicolae Dragnea. Care, aşa după cum am subliniat deja, în câteva editoriale anterioare, a avut o conduită asemănătoare Regelui Carol al II lea care a pus în faţa îndatoririlor sale morale şi constituţionale, farmecele unei Zizi Lambrino ori ale Lupeascăi.

 S-a văzut astfel cu ochiul liber că pentru preşedintele social-democraţilor români este mult mai important să plece în vacanţă şi să se bucure de farmecele tinericăi Irina Tănase decât să ia parte la o ceremonie oficială care înseamnă o noutate absolută pentru ţara noastră. Indiciu clar pentru cât preţ pune fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman pe orientarea pro-europeană a României. Degeaba au încercat inşi din presă de non-valoarea unui Ion Cristoiu sau Cornel Nistorescu să minimizeze impactul mitocăniei calificate a numitului Dragnea Nicolae Liviu, presa internaţională a pus degetul pe rană. Sigur, mă aştept ca un alt condei complet decredibilizat, trecut cu arme şi bagaje de partea PSD - o am în vedere când spun asta pe d-na Alina Mungiu-Pippidi - să pretindă că criticile la adresa celui pe care a ajuns să îl socotească fără defect şi fără prihană ar fi opera Serviciilor şi a Statului paralel. Cornel Nistorescu, expert în dezinformare a şi făcut-o deja într-un număr recent din publicaţia Cotidianul. Mă mai aştept şi ca iresponsabilul ministru de Interne al României, fosta secretară de şcoală generală Dan Carmen, să scoată pe gură gugumănia că ar avea posibilitatea să afle cine a scris cu adevărat articolele cu pricina. Caraghioslâcul, dar şi atacurile pe faţă la adresa principiilor de bază ale Statului de drept la care se dedau mai marii PSD nu mai miră pe nimeni. Doar îngrijorează.

S-au observat şi prostul comportament, şi discursul în limbaj de lemn ori dacă nu chiar de piatră al doamnei Viorica Vasilica Dăncilă ca şi prezenţa frauduloasă în sală a beizadelei agramate pe nume Victor (între timp, marţi Regina-Mamă din Videle a pozat în agresivă la Strasbourg, dovedind încă o dată cât de redus îi este intelectul), inadecvarea alocuţiunii d-lui Călin Popescu-Tăriceanu ori ameninţările pe faţă la care s-a dedat insul cu numele de Florin Iordache. Parcă resuscitat din anii „glorioşi“ ai luptei de clasă şi ai dictaturii proletariatului.

Uniunea Europeană dispune de toate mecanismele pentru a controla felul în care ţara noastră îşi va duce până la capăt misiunea de a asigura preşedinţia rotativă semestrială a Uniunii Europene. Eventualele accidente de parcurs care ar putea să apară din cauză nepriceperii neşcoliţilor miniştri care compun astăzi Guvernul României vor fi, fără doar şi poate, cu promptitudine corectate de aparatul birocratic de la Strasbourg şi Bruxelles. Fireşte, românii trebuie să fie interesaţi şi pe mai departe de felul în care se desfăşoară preşedinţia României la Consiliul European. Însă principala lor preocupare va trebui să fie prezenţa masivă la alegerile extrem de importante care vor avea loc atât în anul în curs cât şi în 2020. În primăvară au loc alegeri parlamentare şi a fi foarte bine ca la Bruxelles să nu mai ajungă inşi de teapa unor Norica Nicolai, Maria Grapini, Gabriela Zoană, Ioan Mircea Paşcu, Victor Boştinaru. În toamnă-iarnă ne aşteaptă alegeri prezidenţiale, iar maşina de propagandă a puterii, sociologi vânduţi acesteia precum Mirel Palada sau Marius Pieleanu deja au pus la cale operaţiuni crase de manipulare. Anul viitor vom avea alegeri locale şi parlamentare. Este important ca ele să nu fie viciate. Este important ca alegerile să rămână pe mai departe libere.

Deocamdată, puterea şi-a intensificat asaltul asupra presei independente. O face prin rinocerii, adică prin oamenii de nimic pe care i-a implantat în presă, dar şi în CNA.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: