Dilema USL: preşedinte-jucător sau preşedinte-spectator

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Crin
Antonescu şi Victor Ponta se uită în direcţii diferite când vine
vorba de modificarea Constituţiei FOTO:Mediafax
Crin Antonescu şi Victor Ponta se uită în direcţii diferite când vine vorba de modificarea Constituţiei FOTO:Mediafax

Definirea atribuţiilor şefului statului este cel mai delicat punct al modificării Constituţiei, preconizată de USL. PSD şi PNL au viziuni diferite.

Liderii USL vor să demareze, în perioada următoare, procedurile de modificare a Constituţiei, în încercarea de a obţine aprobarea Parlamentului până în luna iulie a acestui an.

Chiar dacă USL are cele două treimi din voturi necesare pentru modificarea Constituţiei în Parlament, operaţiunea se poate dovedi dificilă.  PSD şi PNL au neînţelegeri în privinţa unora dintre articole, în timp ce alte propuneri ar putea genera controverse în plan extern.

Printre propunerile USL figurează şi schimbarea articolului din Constituţie care reglementează modul în care preşedintele desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru.

Acest lucru presupune ca preşedintele să fie obligat să ţină cont de majoritatea parlamentară rezultată în urma negocierilor politice, dacă niciun partid nu a obţinut peste 50% din voturi.

Potrivit Constituţiei actuale, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de premeir, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Această prevedere i-a permis actualului preşedinte, Traian Băsescu, să îşi impună punctul de vedere la desemnarea premierilor din ultimii opt ani de zile, până în momentul în care USL a câştigat majoritatea absolută.

Ponta şi Antonescu, viziuni opuse

Dacă la început propunerea de modificare aparţinea întregului USL, acum doar premierul Ponta insistă pentru schimbarea lui.

“Trebuie modificată Constituţia pentru ca, în viitor, niciun alt preşedinte să nu aibă mai multă putere decât i se cuvine“, este argumentul premierului Ponta.

“Modelul acesta, al preşedintelui-jucător, vreau să înceteze prin modificarea Constituţiei, vreau să fie un preşedinte arbitru, părintele naţiunii”, a adăugat premierul.

În schimb, liderul PNL Crin Antonescu a declarat că este împotriva restrângerii prerogativelor preşedintelui ţării şi a instituirii unei republici parlamentare. 

„Dacă facem o republică parlamentară, toată puterea, dar toată, se va duce la primul-ministru. Abia atunci există riscul concentrării puterii.“, a explicat Crin Antonescu.

Dacă PSD şi PNL nu ajung la un acord privind atribuţiile preşedintelui, niciunul dintre cele două partide nu poate modifica Legea fundamentală pe cont propriu, pentru că nu are două treimi din voturi.

Mai mult, Victor Ponta a anunţat, recent, că va susţine foarte clar, la modificarea Constituţiei, faptul că premierul va reprezenta România la Consiliul European în dauna preşedintelui.

De asemenea, USL intenţionează introducerea în Constituţie a unui articol privind eliminarea cvorumului la referendum. Un efect va fi simplificarea demiterii preşedintelui, chiar dacă reglementarea se referă la toate tipurile de referendum.

Ce se întâmplă cu CCR?

Pe de altă parte, liderii USL au promis că vor introduce în Constituţie posibilitatea demiterii parlamentarilor traseişti prin referendum.

USL vrea şi limitarea acţiunii Executivului de a-şi angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului - o singură angajare a răspunderii pe sesiune parlamentară.

O serie de lideri USL precum Victor Ponta sau  Dan Şova au pus pe tapet  modificarea rolului şi componenţei Curţii Constituţionale.

Astfel, USL ar dori ca Parlamentul să poată anula cu o majoritate de două treimi o decizie de neconstituţionalitate pronunţată de CCR.

O asemenea reglementare a existat  şi în Constituţia din 1991, dar a fost eliminată la modificarea Legii Fundamentale din 2003, schimbată în vederea adeărării la UE. O revenire la prevederile din 2003 ar putea atrage criticile oficialilor europeni.

PSD ar dori ca cei nouă judecători ai CCR să fie aleşi numai din rândurile judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu şi ale oamenilor politici ca până acum.

Calendarul modificării Constituţiei

Premierul Victor Ponta a anunţat, recent, că până la 1 februarie vor fi constituite comisia pentru revizuirea Constituţiei, precum şi comisia pentru modificarea Legii electorale.

Comisia pentru Constituţie ar urma să îşi finalizeze raportul până în dat de 5 mai.

Potrivit calendarului anunţat de liderii USL, Parlamentul ar urma să aprobe noua Constituţie în luna iulie.

Pentru a intra în vigoare, Constituţia trebuie aprobată prin referendum.

Pentru a simplifica validarea ei, Ponta anunţase deja anterior modificarea legii referendumului în sensul eliminării cvorumului de 50% plus unu.

Pârvulescu: „PSD-ul va trebui să cedeze“

Preşedintele Pro Democraţia, Cristian Pârvulescu crede că liderul PNL Crin Antonescu este personajul cheie al negocierilor din USL.

 „Poziţia iniţială a PNL-ului a fost aceea că prerogativele prezidenţiale trebuiesc limitate până acolo unde Parlamentul trebuie să preia, de fapt, iniţiativa nominalizării primului-ministru. În momentul de faţă, Crin Antonescu şi-a schimbat opţiunile,  crede că preşedintele trebuie să fie un punct de echilibru în raport cu majorităţile puternice“. Aprecierile au fost enunţate la dezbaterea organizată ieri de asociaţia Pro Democraţia, „Perspective asupra reformelor electorale şi constituţionale.“. 

Pârvulescu a schiţat şi portretul preşedintelui văzut prin ochii populaţiei. „Imaginea preşedintelui în ochii populaţiei reprezintă o instituţie puternică, deşi, instituţia în realitate este una slabă, omul este puternic. De exemplu, Traian Băsescu este o persoană puternică, dispusă să interpreteze într-o manieră persoanlă atribuţiile“, a spus Părvulescu.

Preşedintele Pro Democraţia a opinat, în concluzie, că negocierile privind atriubuţiile preşedintelui „s-ar putea să fie un subiect fierbinte de negociere, dar, în final, PSD-ul să cedeze“.

Sociologul Mircea Kivu crede că trebuie evitată luarea unei deciziii de modificare a Constituţiei sub imperiul intereselor imediate. „Întotdeauna  când s-a vehiculat ipoteza unei reforme constituţionale pornind de la ce se întâmplă în viitorul imediat, proiectul a eşuat. Deciziile de acest gen nu trebuie luate în funcţie de cine este acum preşedinte  sau cine, probabil, va fi preşedinte“, crede Kivu.

Sociologul este de părere că „partidul care a câştigat majoritatea să aibă dreptul de a numi premierul, pentru că are în spate votul popular“.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite