PNL: ieşirea pe scara de incendiu

Una din cele mai tentante capcane în interpretarea evenimentelor vieţii politice din România vine din a judeca sursele şi evoluţia acesteia pornind de la persoane, lideri sau şefi vremelinic înscaunati în poziţii importante.

Realitatea politică este redusă la o simplă scenă pe care, într-un interminabil vodevil, au loc confruntări aprinse, atacuri la persoana, menite mai mult să încurce decât să deschidă căi noi, depăşirea unor praguri critice care marcheza tot mai sever realitatea romaneasca.

Telenovela liberala din ultimele zile ale lui februarie 2014, este tipică prin sterilitatea ei, confirmă superficialitatea implicării efective precum şi mediocritatea jucătorilor.

Există, cel puţin pe moment, un fapt stabilit. Stabilit printr-o decizie majoritară a vârfurilor PNL. Părăsirea USL a Guvernului şi.. Şi?! Şi ce?!

Clarificarea pretinsă prin gesturi patetice şi declaraţii confuze deschide o cutie ruginită a Pandorei. Mai multe semne de întrebare, implicaţii şi riscuri semnificative se aştern în calea unei formaţiuni deja rătăcită într-un mediu politic frământat. Iată câteva:  

1. Părăsirea unor poziţii cheie la nivelul Guvernului anulează orice contribuţie la structurile decizionale chiar dacă urmează unei prezenţe fantomatice, lipsite de o coloratura de centru-deapta prin politici vagi, discontinue, nefinalizate.  

2. Pierderi masive în accesul la influenţă, distribuţie de resurse şi protecţia grupurilor de influenţă la nivelul administraţiei locale. Adio telefoane la minister, vizite cu cerere la obiect în cabinete, direcţii şi agenţii guvernamentale.  

3. Costurile guvernării USL 2012-2014 nu rămân doar în contul PSD. Dimpotrivă, cei rămăşi vor putea compensa propriile neînpliniri, dezvăluind în mod oficial, public şi documentat greşelile „foştilor” de la PNL. Lista invitaţilor la DNA rămâne deschisă, oferind oportunităţi demne de panică alături de condamnaţii consacraţi. „Liberalismul penal” ar putea căpăta o afirmare sezonieră de primă mărime.  

4. Deficitul de reprezentare pentru grupurile de interese protejate si promovate ale partidului se va transforma rapid în „distanţări” clare şi costisitoare tocmai in prag de campanii electorale cu pretenţii. 

5. Expunerea semnificativă la traseism (în Parlament şi la nivel local si chiar la varf) va fragmenta structuri vitale, va măcina coeziunea internă în momentele critice care nu vor întârzia să apară.  

6. Deşi nu vor lipsi de pe „prima pagină” ştirile despre PNL, accesul propriu-zis la mass-media al reprezentantilor partidului se va reduce substantial, eventual vor fi invitaţi sub foc încrucişat să dea socoteală,  ciuruiţi cu întrebări şi insinuări delicate sau bombardaţi cu dezvăluiri jenante.  

7. O scădere semnificativă a atractivităţii electorale nu va întârzia să apară. Şi aceasta nu doar în sondaje comandate, dar chiar in percepţia, opţiunile şi voturile exprimate de un electorat tot mai confuzat, statisit şi părăsit pe malul celalalt.  

8.  Tensiunile interne în partid, apariţia de aripi, fracţiuni, dizidenţe la tot pasul nu vor mai putea fi înhibate prin simple sancţiuni, excluderi. Vor fi frustratii care au fost puşi în situaţia de a părăsi poziţii-cheie, trezindu-se Neica-Nimeni, şi alţii expuşi la influenţe din afară, inspiraţi în a propune la tot pasul, altceva.

9. Reformularea agendei de partid, acum în afara puterii, nu va fi o treabă uşoară. Redefinirea impune clarificări identitare, opţiuni tranşante referitor la teme acute. Nu vor lipsi discordanţe în raport cu poziţii oficiale declarate anterior de pe poziţii guvernamentale.

10. Dificultăţi, obstacole şi multe reţineri vor fi întâmpinate în refacerea reprezentării pe „dreapta” după un concubinaj tulburător cu „social-democraţia” pesedistă. Zâmbete amare sau ironice vor acompania evaluarile la nivelul analizei independente şi într-o măsură chiar mai periculoasă la nivelul publicului. Toate acestea, în pragul intervalului electoral când propaganda ideologică este scoasă de la naftalină de toată "clasa politică".  

11. Tendinţa de fragmentare organizationala se conturează tot mai clar şi ar putea genera curând sciziuni sau reconstituiri alternative cu nume de marcă, asocieri fiţoase în diverse medii, şi promisiuni proaspete.  

12. O nelinişte acumulată discret la nivelul afilierilor internaţionale ar putea răbufni sec şi dur. Tentativa dezlipirii a ALDE şi o posibilă relocare la Partidul Popularilor  Europeni ar pune capac la toate.  

13. Şi pentru că toate să aibă sfârşit de top, compromiterea proiectului prezidenţial ar urma banal, dar fatal. Un Antonescu al nimănui, logoreic şi uşor paranoic, ar executa subit o cădere de la balcon într-o curte părăsită.  

Ole, ole, liberalii unde e ?!

P.S. În acelaşi timp, o candidatură Tăriceanu, în curtea USL, cu un partid proaspăt inventat, spune multe depre ce a ajuns liberalismul în România. Cine, pe cine va convinge?!!