Pericolul din toamnă. Ce legi controversate pândesc în Parlament

Pericolul din toamnă. Ce legi controversate pândesc în Parlament

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, are o iniţiativă prin care vrea eliminarea lui Klaus Iohannis din procedura de numire a procurorilor-şefi. FOTO Inquam Photos

Legea graţierii, legea prin care preşedintele e scos din circuitul de numire a şefilor DNA, DIICOT şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Legea lobby-ului sunt iniţiative care se află pe masa deputaţilor şi senatorilor în această sesiunea parlamentară, fiind la un pas de a fi adoptate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai multe proiecte de lege controversate vor ajunge pe masa aleşilor din Parlament pentru a fi discutate şi votate în sesiunea care începe în una septembrie. Proiectul legii graţierii, iniţiativă care dus la ample dezbateri în Senat şi în cadrul societăţii civile, se află în prezent la Comisia juridică de la Camera Deputaţilor, Adoptată tacit pe 23 mai de Senat, dezbaterile pe proiect au fost amânate până acum de deputaţii jurişti.  Iniţiativa legislativă prevede că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv şi parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani.

Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie. Mai precis, persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război. 

Relaxarea legislației pentru funcționarii publici

Senatorul PNL Răducu Filipescu a depus la Parlament o propunere legislativă prin care funcţionarii publici să nu mai fie suspendaţi din funcţie dacă sunt trimişi în judecată pentru infracţiuni de corupţie şi de serviciu. În prezent, e prevăzut că raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni contra statului sau contra autorităţii, infracţiuni de corupţie şi de serviciu, infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei, infracţiuni de fals ori a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice. Proiectul de lege se află în prezent la comisiile de specialitate ale Senatului, primul for care dezbate și votează inițiativa. 

Graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgubiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată. Totodată, prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor.

Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedeapsă. Legea ar urma să se aplice faptelor comise înainte de 18 ianuarie 2017 şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Tăriceanu versus Iohannis

O altă iniţiativă controversată e cea a preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu prin care liderul ALDE vrea ca şefii ÎCCJ sunt numiţi doar de către ÎCCJ. „Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii“, prevede proiectul liderului ALDE. De asemenea, legea elimină ministrul Justiţiei şi preşedintele României din numirea Procurorului General  şi procedura de numire a şefilor DNA şi DIICOT. Procurorii-şefi sunt numiţi acum de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Tăriceanu vrea ca aceştia să fie numiţi numai de CSM.

Anterior, preşedintele României a fost scos de actuala majoritate din Parlament din procesul de numire a şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă a  Ministerului Afacerilor Interne, dar şi din procedura de numire a şefului Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Portiţa pentru traficul de influenţă

La Comisia juridică a Camerei Deputaţilor se află şi proiectului de lege care vizează activitatea de lobby, iniţiat în 2010 de parlamentarul PSD Constantin Niţă şi retras în celebra Marţe Neagră din decembrie 2013, ca urmare a presiunii mediatice. Specialiştii au atras de atunci atenţia că proiectul deghizează traficul de influenţă sub umbrela activităţii de lobby.

Respins de Senat, proiectul de lege are o prevedere prin care se precizează că aleşii pot influenţa politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor. Mai precis, potrivit articolului 18, alineatul (7) al proiectului de lege parlamentarii, primarii, preşedinţii de CJ, consilierii judeţeni şi locali „pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau locale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi“.

Cu sau fără familie tradiţională      

Iniţiativa cetăţenească privind revizuirea Constituţiei pentru schimbarea definiţiei căsătoriei drept „uniunea liber consimţită între bărbat şi femeie“ va fi discutată de Senat în calitate de for decizional. La Camera Deputaţilor, iniţiativa a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. 

citeste totul despre: