Traian Băsescu, preşedinte PMP: Nu vom face alianţă cu PSD. Dacă PNL nu ne vrea, vom face Opoziţie. PSD vrea să controleze Justiţia. Unirea cu Moldova, în cinci ani

Preşedintele PMP Traian Băsescu a vorbit, la Adevărul Live, despre probabilitatea ca PMP să acceadă în Parlament, despre posibilele alianţe pe care le are în vedere, dar şi despre programul de guvernare al partidului. De asemenea, fostul şef al statului a spus că unirea cu Republica Moldova se poate concretiza în cinci-şase ani.

Adevărul: Cum vedeţi că se vor desfăşura lucrurile duminică şi ce guvern credeţi că vom avea?

Traian Băsescu: Aş spune că toate posibilităţile sunt deschise, deşi dacă luăm în consideraţie sondajele serioase făcute în ultima vreme, este clar că ne îndreptăm către o majoritate condusă de PSD. Luând ultimul sondaj IRES, în care PSD are 44%, ALDE are 6%, vedem dintr-un foc 50%. Pe partea cealaltă, PNL este dat cu 23%, USR-ul lui „plicuşor ban“ cu 7% şi UDMR 5%. Orice aritmetică ne arată că sunt 35% în partea dreaptă. De ce nu introduc şi PMP? Pentru că este o respingere din parte Alinei Gorghiu. Vă asigur că nu facem alianţă cu PSD. Dacă PNL nu vrea alianţă cu PMP, vom rămâne în Opoziţie. Eu sfătuiesc electoratul PSD, care nu se regăseşte într-un ldier ca doamna Gorghiu, să voteze cu PMP. În ceea ce mă priveşte, dacă privesc la aceste cifre pesimiste pentru dreapta, voi face tot ce se poate ca PSD şi ALDE să nu îşi facă prada, să nu adune procentele şi să creştem procentele pe dreapta. Şi eu sancţionez abuzurile Justiţiei, dar ştiu mentalitatea PSD. Ei vor să controleze Justiţia. Cum a mai fost. Înainte de 2004 se stabilea în Kiseleff: „facem dosar lui Băsescu“, pe ăla îl luăm, pe ăla îl lăsăm. Au nevoie de o majoritate să schimbe legi şi proceduri de numiri. Bătălia zero este să împiedicăm PSD şi ALDE să-şi înhaţe prada şi să conving pe foştii electori PDL să dea votul PMP.

Deci nu excludeţi o participare la guvernare. 

Nu exclud, dar numai pe dreapta. 

Doamna Gorghiu şi-a mai nuanţat discursul faţă de PNL. 

Eu am văzut ultima declaraţie care m-a făcut să văd că nu are simţ politic deloc.

Dacă veţi fi contactaţi de PNL pentru a intra la guvernare?

Vom fi deschişi, dar nu intrăm la guvernare oricum. Prima condiţie este deţinerea funcţiei prim-ministrului, înfiinţarea Ministerului Reunificării, respectarea referendumului cu 300 de parlamentari. A treia condiţie este legată de trei elemente din structura funcţională a statului: natalitatea, care este negativă. Avem nevoie de lansarea unui program vast de creştere a grădiniţelor şi creşelor. Altfel vom importa forţăd e muncă din China şi ne vom împiedica de o moschee în drum spre biserică. 19,1% din copii au abandonat şcoala. Ne putem imagina România peste 20 de ani, în condiţiile în care avem 41 analfabetism. Trebuie modificată curicula. Vin dascălii, predau 15 minute şi învaţă pe dinafară acasă. Modul de învăţare nu este participativ. Pentru partea de abandon şcolar, nu ne mai putem imagina. O alocaţie de 80 de lei loveşte în familiile sărace. Trebuie ridicată la 140 de lei.

A treia zonă este Sănătatea, în care reforma trebuie făcută, oricât a fost ea de respinsă în stradă. Noi vrem să facă medicină şi să rămână în România un medic chirurg cu 2.800 de lei. Va trebui să transformăm medicul cu statul într-un contract de muncă limitat. O operaţie pe cord costă 9.000 de euro, ai luat banii de la Casa de Sănătate, plăteşti impozite. Spitalele trebuie constituite în fundaţii ale statului. Suntem cu un sistem de sănătate organziat ca pe vremea lui Stalin, iar în centrul sistemului de sănătate sunt furnizorii de medicamente, consumabile, nu pacientul. Această lege care trebuie să schimbe statutul medicului este necesară.

În Educaţie, trebuie să revenim la legea Miclea-Funeriu. Construcţia de autostrăzi, împăduriri, sunt executive şi pot fi făcute.

Pe Dacian Cioloş nu l-aţi susţine?

Nu. Îl consisderăm un premier slab. Am rpea multă experienţă să nu ştiuc e înseamnă un partid mic într-o alianţă care nu are premierul. Este doar de decor. Eu nu vreau să fac ca acest partid să dispară. A fost construit greu, foarte greu şi trebuie să-i dăm şansa să existe.

Pe Liviu Dragnea îl vedeţi premier?

Nu. Aici Klaus Iohannis are dreptate. Ai fonst condamnat, nu poţi să fii în prima funcţia executivă a statului. Nu poate fi prim-ministru un condamnat penal.

De la PSD cine ar putea fi premier?

Dacă aş fi identificat în toată clasa politică un premier mai bun decât mine, aş fi spus-o şi nu aş fi avut această exigenţă. Eu am avantajul că ştiu foarte bine unde trebuie pus degetul. Am şi imaginea a ce nu merge şi de ce nu merge. De la Cotroceni nu am putut să fac pentru că multe sunt dependente de Guvern. Nu văd la PSD un politician care să aibă competenţe pentru ca statul să funcţioneze pentru cetăţeni, şi nu pentru el. Vezi că ANAF închide, DNA şi DIICOT arestează. La noi toate insittuţiile amendează, închid firme şi arestează. Aceasta este imaginea pe care o dă statul. Nimeni nu face prevenţie. Vine ANAF să spună: îţi dau o săptămână. Insituţiile bugetare nu dau cetăţeanului nicio şansă. Decât să staţi numai la pândă, Poliţia, cu multele maşini, circulaţi în trafic şi toţi ridică piciorul de pe acceleraţie. Dacă şi în condiţiile astea ai depăşit viteza, te avertizez şi dacă te mai prind o dată, îţi iau permisul.

Cum trebuie să reformăm statul?

Dacă vorbim de organziarea administrativă, nu se paote peste noapte, dar ea trebuie făcută. Ei mint când spun că nu le permite Constituţia. Până la modificarea Constituţiei, primul lucru este să comasăm comunele. Avem prea multe comune care nu se susţin financiar. Este un proces care nu ţine de revizuirea Constituţiei. După ce acest proces, putem discuta despre regionalizare. Avem acelaşi număr de judeţe ca pe vremea lui Ceauşescu. S-a făcut pentru a supraveghea. Nu mai avem nevoie de o ţară atât de casetată. Şapte, opt regiuni ar fi suficient, fără să ţinem cont de mofturile autonomiste ale UDMR.

Judeţele ar trebuie să mai rămână?

Nu ar trebui să mai rămână. Peste judeţe mai punem un strat administrativ care să facă ce? Mai introduci un etaj administrativ care este un dezastru, plus creştere de personal, conflicte. Este de neconceput să mai adaugăm un etaj actualei administraţii care şi aşa este mai mare.

Ar trebui revizuită Constituţia?

Categoric, da. Această modificare trebuie făcută, luând ca bază deciziile de interpretare ale CCR. Constituţia noastră este foarte bună, pe fond. Este scrisă şi garantează funcţiopnarea unui stat democratic dacă este aplicată aşa cum este scrisă. Ea avut nişte neclarităţi şi au fost multe decizii de interpretare. Şi în ceea ce priveşte relaţia Preşedinte - Guvern, Guvern-Parlament, preşedinte-Parlament. Asta ar face Constituţia mult mai funcţională şi mai clară, să punem îna cord cu deciziile CCR. Să punem în aplicare referendumul cu Parlament uniacemral, cu 300 de parlamentari. Puse în Consituţie să nu mai treci legile după un singur enunţ. Au prima şi a doua citire a legii, două dezbateri pe fiecare lege.

Cum a ajuns România să fie dezvoltată atât de haotic? De unde această diferenţă întră regiuni, între judeţe?

După părerea mea, dezvoltarea inegală a ţinut, în primul rând, de problemele legate de infrastructură. Investiţiile au venit mai mult în Vest. A doua cauză este nivelul de implicare al administraţiilor locale. Sunt în Moldova, municipiul Roman, unde primarul a reuşit să atragă investiţii. I-a pus la dispoziţie un teren investitorului, a tras utilităţi, a garantat un nivel a taxelor locale care nu va fi crescut. Sunt lucruri pe care primăriile, consiliile judeţene le pot face pentru a deveni atractive. La Cluj, spre exemplu, în timpul lui Funar, nu a primit nici Pepsi-Cola. După ce a câştigat Boc Clujul, oraşul s-a deschis şi are un şomaj sub 1%.

Avem un pardox: oamneii care trăiesc în sărăcie votează constant aceiaşi administratori.

Pentru că i-au ţinut şi au generat ajutoare sociale, ceea ce i-a liniştit pe oamnei. Îi ţinem în sărăcie, aceasta a fost politica lor. Aşa şi-au câştigat o masă electorală dependentă de ajutoare sociale. Unde avem poli sărace, acele judeţe au fost gestionate de PSD.

Şi partidele de dreapta de ce nu a apăsat pedala investiţiilor când au venit al guvernare?

Guvernele nu au făcut investiţii, dar ce au făcut a fost să finanţeze proiecte pe bani europeni. Judeţe ca Teleorman, Vaslui, sunt judeţele care au prezentat cele mai puţine judeţe la finanţare. În zone cu lemn, să facem linii de procesare a lemnului. În Teleorman, Vaslui, linii de procesare a laptelui.

Care ar fi motoarele de creşetere economică pentru România?

Investiţiile. Creşterea economică, prin stimularea consumului, este departe de a fi o creştere economică care să şi transforme ţara şi să aducă locuri de muncă. Nu am făcut decât să importăm mult mai mult. Am creat locuri de muncă. Drumul corect este să stimulezi investiţiile, creezi locuri de muncă şi reduci decalajele cu celelelate ţări. În niciun caz, creşeterea prin consum nu este durabilă şi se prăbuşeşte. Avem experienţa 2008. Ne-am prăbuşit fără să ne dăm seama şi ne bubuia economia în cap. Ne îndreptăm într-o situaţie la fel. Va fi creştere economcă de 6%, dar nu înseamnă creştere de 6% şi în buget, ci doar o creştere cu 2% din PIB. Aş face o regulă. Sfânta Treime. Din moment ce avem creştere economică, aloc o treime pentru investiţii, o treime pentru sănătate şi educaţie şi o treime pentru investiţii. Să spui creşterea economică trebuie dusă în buzunarele cetăţeanului, fără să ai o distribuire raţională, nu ne duce nicăieri, decât la un colaps economic.

Cum vedeţi programele economice ale PNL şi PSD?

Nu le pot aprecia pozitiv pentru că se bazează pe minciuna măririi salariilor, a pensiilor. Mărim, dar investim, parcă li se strâmbă gura să-l spună. Ambele partide vor să ameţească populaţia. Nu au alt obiectiv.

Sunt sustenabile acele reduceri de taxe propuse de PSD?

Pe termen scurt, sunt pentru că le plăteşti câteva luni din resurse proprii, după care te împrumuţi. Te prăbuşeşti. Nu ai cum să faci o astfel de politică pe termen lung. Orice partid ar trebui să fie frământat de încălzirea globală. Parcă rămânem în două anotimpuri. Într-un an secetos, riscăm să nu asigurăm hrana. Numai oamenii politici miopi nu iau în consideraţie riscurile generate de agricultură, prin încălzirea globală. Ne costă 1,1 miliarde să finalizăm canalul Dunăre-Bucureşti. Irigăm 1 milion de hectare. Avem Siret-Bărăgan. Îl trecem ca prioritar proiect pentru încălzirea globală. Mă aşteptam să văd de la aceste două partide şi altă abordare.

Credeţi că spitalele regionale se vor construi?

Sincer, cred că se vor finalzia primele trei. Poate în cursul anului 2017 să putem începe construcţia primelor trei spitale. Sunt finanţabile din bani europeni. Este posibil, toul este să avem proiecte. Resursa financiară există, problema este să avem proiecte credibile.

Trecem la politică externă. Care ar trebui să fie rolul României în UE?

Ne trebuei două lucruri. Sabilitate, predictibilitate şi să luăm decizia să facem integrarea deplină în UE: trecerea la moneda euro şi Schengen. Trebuie făcut un efort diplomatic în continuare pe Schengen. Sunt condiţii ca presiunea politică să dea rezultate. Eu nu am reuşit. O politică de consolidare şid e deplină integrare a României în UE. Altfel, nu ne opreşte nimeni să veam contribuţii în ceea ce priveşte procesul Brexit. Aici ar trebui format un grup de lucru care să pregătească punctul de vedere al României.

Credeţi că UE va mai exista?

Da, nu convine nimănui destrămarea UE. Este doar piaţa liberă, dreptul la circulaţie, dreptul de a munci. Nicio ţară nu este avantajată de căderea UE. Dacă s-ar pune problema desfiin'[rii, ar fi câteva state care vor spune: „noi sunterm noua UE“.

În Franţa se vorbeşte că dacă vine Le PEn la putere va genera un nou Brexit.

Familia Le Pen nu au avut şanse, pentru că dacă intră în turul II, socialiştii votează pentru partidele de dreapta sau invers. Niciodată Marien Le Pen nu va obţine fotoliul prezidenţial în Franţa.

Cum vedeţi relaţia noastră cu SUA în era Trump?

Eu nu îl văd aşa rău pe Donald Trump. Brigada 31 tancuri a SUA a început să-şi mute tehnica din Colorado în Polonia, România şi Bulgaria. Se mai întâmpla acest lucru sau că Trump nu a fost informat? S-a făcut multă zarvă de la acea declaraţia a lui Trump că cine nu plăteşte, nu se poate apăra. S-a referit ca statele membre NATO să asigure contribuţia de 2%, pentru că SUA nu poate suplini la nesfârşit contribuţia altor state. Acesta a fost şi mesajul lui Trump. Este un preşedinte nonconformist. Nu are şi nu vrea să-şi însuşească limbajul clasei politice, dar nu văd schimbări consistente în politica externă a SUA. S-ar putea să constatăm că Trump va fi mult mai tranşat în relaţia cu Rusia decât Obama. 

Să sperăm mai mult de la republicani?

România, da. Republicanii au fost mult mai apropiaţi de România. Republicanii au o mult mai bună cunaoştere a regiunii. O Administraţie republicană, cuma  fost Bush, a fost vehementă în relaţia cu Rusia. Obama, cu doamna Clinton, a spus că vor reseta relaţiile.

Care va fi relaţia cu Republica Moldova după alegerea lui Dodon?

Şi el se auto-declarăca fiind pro-rus. Prin Constituţia R. Moldova, foarte important este relaţia cu Guvernul. Sper să fie menţinută la limite bune. Preedintele nu are atribuţiuni largi. Eu aş privi lucrurile din alt unghi. Aceste alegeri ne-au clarificat asupra unui lucru. R. Molova este într-un proces accelerat de derusificare. Ca preşedinte, am fost interesat care sunt opţiunile cetăţenilor. 30% erau pro-români şi 10% pro-europeni. Restul erau moscoviţi. Ne-am pus problema dacă avem vreo şansă să demoscovim. Am introdus doi piloni. Redarea cetăţeniei române tuturor celor care au pierdut-o. Avem 550.000 care sunt şi cetăţeni români. Al doilea a fost legat de numărul de burse. Am trecut la 5.000 de burse. Avem tot timpul 20.000 de tineri care studiază ca bursieri ai statului român. Care a fost rezultatul? De la 30% pro români şi 10% pro-europeni, la 48% pro-europeni. Asta ne arată că cei doi piloni trebuie menţinuţi şi în 5 - 6 ani va fi un curent majoritar pro-românesc şi pro-european. Dodon trebuie temperat prin reacţii de la Bucureşti. Propaganda le-a turnat că România îi sărăceşte. Lucrurile merg într-un drum ascendent şi văd posibilitatea să se reunifice ţara în cinci, şase ani.

Cinci-şase ani?

Nu se va amesteca nimeni. Modificarea frontierelor este reglemntată prina Actul final de la Helsinki. Acesta a menţinut pacea în Europa şi a blocat orice modificare a frontierelor prin forţă. După articolul 1, care interzice modifcarea graniţelor prin forţă, Actul ne spune şi cum se pot modifica graniţele. Se pot face prin decizii politice. Aşa s-a reunificat Germania, prin decizie politică. Aşa s-a despărţit Cehoslovacia. Acelaşi drept îl are şi România, să se creeze un curent majoritar pro-unionist.

Ungaria?

Lăsând atacurile prin vorbe, venim la Orban. Sunt ticăloşi care practică o dezinformare în ceea ce mă priveşte legată de participarea mea la evenimente la care a venit Orban. Trebuia să fie o întâlnire a premieurlui Cioloş cu Orban când aveau şi unguri la o manifestare cu cetăţeni români de origine maghiară. Era fierbere cu autonomia şi Orban a venit la Tuşnad. I-am lăsat pe toţi să vorbească şi am luat eu cuvântul. Atunci am rostit fraza celebră, autonomie, da, dar egală câtă autonomie la Miercurea Ciuc, tot atât şi la Caracal. Nu am lăsat să se ducă acest mesaj că a venit Orban şi vor fi autonomi.

Şi-au văzut preşedintele spunând că bat câmpii cu autonomia. Este păcat că nu avem curaj să mergem atunci când vin demnitari maghiari care ştim ce vor propovădui. Să te duci şi tu premier. Nu are cum să te refuze. Le-am cititi articolul 1 din Constituţie şi le-am tradus. Altfel se crează impresia care a venit un premir atât de puternic încât stau politcienii români ca nişte pufoşi, să vadă ce se întâmplă. De aceea mă duceam des în ungurime, să ştie cine este preşedintele şi să nu confunde jupânul.

Care va fi prezenţa la vot?

Dacă oamenii ar avea încredere în mine să le spun că cei care stau acasă dau un vot pentru PSD, ar ieşi în număr mai mare la vot. Cei care stu acasă, dau un vot pentru PSD. Ţara asta nu ste formată doar din asistaţi sociali. Dacă mergem şi votăm PMP, votează un partid care nu lasă să-şi înhaţe prada.