O nouă tentativă de a introduce defăimarea în Codul Penal. PSD vrea închisoare pentru cei care ponegresc ţara

Zeci de parlamentari PSD au iniţiat un proiect de lege de modificare a Codului Penal, care prevede pedeapsă cu închisoare de la şase luni la trei ani pentru cei care defăimează ţara. Propunerea este similară cu un alt proiect de lege, tot al PSD, care incriminează defăimarea însemnelor naţionale. Ambele iniţiative vizează, în mod explicit, minorităţile etnice.

„Manifestările publice săvârşite cu intenţia de a defăima ţara sau naţiunea româna se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi“, prevede articolul pe care iniţiatorii îl vor introdus în Codul Penal.

Deputatul PSD Sorin Avram Iacoban este cel care a redactat textul proiectului de lege, însă a reuşti să convingă alţi zeci de parlamentari să-l gireze prin semnătura lor. Iniţiatorii nu se feresc să spună că proiectul de lege se refră, îndeosebi, la minorităţile etnice.

„Tot mai multi cetăţeni de alte etnii decât cea română consideră Ziua Naţionala a României ca zi de doliu naţional. Sunt comemoraţi şi se plânge la capul criminalilor de război, sunt consideraţi eroi naţionali cei care au asasinat populaţia română din Ardeal după dictatul de la Viena, sunt ridicaţi la rang de patrioţi cei care promovează secesiunea teritorială şi, nu în ultimul rând, asistăm la o epurare a populaţiei româneşti care încă mai trăieşte în inima ţării“, se arată în expunerea de motive care însoţeşte propunerea legislativă.

Semnatarii arată că asemenea manifestări publice nu se încadrează la libera exprimare, ci sunt o ameninţare la adresa siguranţei naţionale. „Aceste manifestări secesioniste şi iredentiste, aceste instigări la crima de leznaţiune nu fac parte din sfera dreptului la libera expresie, ci pot fi considerate acte pregatitoare care pun în pericol securitatea naţională. Recent, pe acest fond secesionist determinat de componenta etnică, a fost organizat un atentat care urma să vizeze românii ce sarbătoreau Ziua Naţională la Târgu Secuiesc, atentat care a rămas doar în faza de tentativă datorită eforturilor organelor abilitate“, se mai arată în sursa citată.

Iacoban crede că scoaterea din legea penală a infracţiunii de defăimare a ţării sau a naţiunii nu a avut un fundament constituţionale. Proiectul de lege nu face altceva decât să dubleze Legea Fundamentală, care interzice defăimarea ţării.

„Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri“, se arată în Constituţie.

Iniţiatorii arată însă că defăimătorii naţiunii sunt pedepsiţi doar cu amendă în acest moment. Introducerea infracţiunii de defăimare în Codul Penal aduce pedepse mult mai aspre. „Cei care săvârşesc  fapte anticonstituţionale riscă doar o banală amendă contravenţională, transformând astfel dispoziţiile constituţionale în simple obligaţii facultative“, mai arată semnatarii.

Defăimarea însemnelor naţionale

Un alt proiect de lege, girat tot de PSD, are în vedere introducerea în noul Cod Penal a pedepselor pentru dispreţul manifestat faţă de însemnele naţionale ale României. Prin dispreţ se înţelege defăimare, lipsă de consideraţie sau de stimă.

Mai exact, prin articolul nou introdus, aliniat 1, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Conform alineatului 2, fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau însemnele de care se folosesc autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani.

Iniţiatorii arată că prin dispreţ se înţelege:  „lipsă de consideraţie sau de stimă, sentiment prin care se judecă yun lucru ca fiind nedemn de atenţie sau defăimăre“.

„Dezincriminarea manifestărilor cu dispreţ faţă de însemnele naţionale menite să descurajeze şi să pedepsească acţiuni cu un asemenea caracter poate conduce la exacerbarea acestor manifestări de dipreţ nu doar ca şi număr, ci şi ca mijloace de realizare, ce merg de la forme verbale (cuvinte, discursuri, lozinci injurioase la adresa însemnelor sau emblemelor statului sau ale autorităţilor) la cele scrise (articole cu conţinut ofensator, desene etc.) sau îmbracă aspectul unor fapte (gesturi obsecene, mimică dispreţuitoare) sau acte materiale (distrugere, degradare, alterare) sau prin neîndeplinirea unor semne de respect sau omiterea arborării drapelului României în cazurile prevăzute imperativ de le“, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege.

Dragnea a dat înapoi cu Legea defăimării

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a iniţiat un proiect de lege care a stârnit valuri de critici. Potrivit formei iniţiale a proiectului de lege, „defăimarea socială“, infracţiunea moşită de Dragnea, era definită ca „fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un anumit grup social“. Prin „grup social“ se înţelege  „categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, orientare etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA“.

Săptămâna trecută, Liviu Dragnea a amendat legea în sensul majorării amenzilor pentru cei care aduc atingere unui grup social, deşi promitea o diminuare a acestora înainte de sărbători. Cantumul maxim al penalităţilor crescuse de la 60.000 la 100.000 de lei dacă discriminarea vizează un grup de persoane. Totodată, Dragnea a eliminat din criteriile de discriminare „apartenenţa politică “ şi „averea“.

După reacţia Ambasadei SUA, Liviu Dragnea a amendat controversatul proiect de lege care pedepsea defăimarea socială, în sensul în care a eliminat toate articolele referitoare la defăimare, incitare la ură şi discriminare, dar şi amenzile prevăzute în forma iniţială. Totodată, Dragnea i-a dat un alt nume proiectului de lege în legea privind asigurarea toleranţei faţă de diferenţele de grup.