Noul Cod Silvic încaieră doi foşti miniştri. Varga: Lemnul se va fura în continuare. Pană: Se va sparge monopolul marilor exploatatori de lemn

Adoptarea noului Cod Silvic i-a înfuriat pe liberali care îi acuză pe social-democraţi că noua lege nu va putea fi aplicată. În replică, PSD susţine că noul Cod Silvic va duce la spargerea monopolului explotatorilor de lemn, întrucât nicio firmă nu va mai putea beneficia de mai mult de 30% din lemnul care se vinde. Noua lege se află la promulgare, la Cotroceni.

Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, miercurea trecută, proiectul de modificare a Codului Silvic iniţiat de parlamentari PSD. PNL a criticat dur acest proiect de lege, reproşându-le social-democraţilor că nu-l vor putea aplica. Fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, liberala Lucia Varga, susţine că dreptul de preemţiune al agenţilor economici din industria de prelucrare a lemnului nu se va putea pune în practică, deoarece nu s-a reglementat „trecerea de la vânzarea lemnului pe picior la vânzarea în depozit şi pe rampă“. „Lemnul se scoate din pădure, de regulă cu 15% mai mult decât la licitaţie. Eu am propus ca lemnul să fie dus în depozit, măsurat, şi apoi vândut. Proiectul pe care l-am negocit cu prim-ministrul Victor Ponta este total diferit de cel aprobat de Parlament“, a declarat, pentru „Adevărul“, Lucia Varga. În replică, fostul ministru delegat al Pădurilor şi Apelor, Doina Pană (PSD), susţine că producătorii de mobilă vor avea drept de preemţiune, întrucât aceştia nu vin niciodată să cumpere lemn pe picior. „În toată Europa se vinde mixt. Fagul, de exemplu, nu poate fi exploata decât pe picior, pentru că acest tip de arbore suferă de o boală ce nu permite transportul“, ne-a declarat fostul ministru delegat al Pădurilor şi Apelor. Doina Pană mai susţine că lemnul pe picior nu se va mai putea licita, dacă firma nu este atestată, adică dacă nu demonstrează că deţine utilaje specializate şi forţă de muncă.

Lucia Varga ne-a mai precizat că menţinerea procedurii de vânzare pe picior a lemnului înseamnă că, în continuare, cel mai mult lemn va lua drumul exportului. „Dacă lemnul se vinde pe picior, firmele vin la licitaţie şi, din momentul în care l-au cumpărat, pot face ce vor cu el: fie îl duc la export, fie îl fac cherestea sau îl vând unui agent economic. Deci nu au obligaţia să-l ducă în rampă, ca să fie vândut agenţilor economici. Sunt agenţi economici care au piaţă de desfacere pentru mobilă, dar nu acces la resursă“, reproşează Lucia Varga. 

Sub 10 ha nu mai este obligatoriu studiul de exploatare

În viitorul Cod Silvic se stipulează că amenajamentul silvic (un studiu care indică cum se poate exploata pădurea) este obligatoriu pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha. În legea aflată acum în vigoare, exploatarea oricărei suprafeţe forestiere se putea realiza numai în baza unui studiu de amenjament silvic, iar amenajamentul se putea face numai pentru minimum 100 de hectare de pădure. Deci cei care aveau, de exemplu, 3 ha de pădure nu le puteau exploata decât dacă se asociau cu alţi proprietari astfel încât suprafeţele lor să însumeze 100 de hectare. Diferenţa dintre vechea şi viitoarea lege este aceea că, pe viitor, amenajamentul va fi obligatoriu doar pentru suprafeţele mai mari de 10 hectare. În cazul celor care deţin mai puţin de 10 hectare nu se va mai impune acest amenajament, însă lemnul nu se va putea exploata  fără ca, în prealabil, să se încheie un contract de administrare cu un ocol silvic. 

Într-un alt alineat se mai arată că proprietarul care are încheiat un contract de administrare pe o perioadă de zece ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe această proprietate forestieră, în funcţie de structura arborelui. Lucia Varga susţine că silvicultorii ar trebui să fie supăraţi, deoarece se va permite tăierea până la 10 ha de pădure fără un amenajament silvic. „În Codul Silvic din 1910 s-a stabilit că pădurile din România să fie exploatate pe bază de menajament silvic“, argumentează aceasta. Totodată, Lucia Varga susţine că se încurajează corupţia şi prin faptul că se lasă la latitudinea pădurarului decizia de tăiere a pădurilor.  

Fostul ministru pesedist al Pădurilor, Doina Pană, susţine că predecesoarea sa se află într-o gravă eroare. „M-am interesat ce se întâmplă la nivel european şi am constatat că sub 10 ha nu se fac amenajamente. Din 2008 nu se fac amenajamente silvice pentru că proprietarii nu au reuşit să se asocieze. Legea spune că amenajamentul silvic se face numai pentru minimum 100 ha“, a mai explicat Doina Pană.

500.000 ha de pădure, la dispoziţia hoţilor 

În prezent, România are 500.000 de ha de pădure care sunt neamenajate, neadministrate şi nepăzite, reprezentând, în principiu, sursa principală de lemn pentru hoţi.

Fostul ministru Doina Pană susţine însă că, în prezent, furtul de lemn a scăzut foarte mult, datorită sistemului popularizat sub numele de „Radarul pădurilor“. „Nu se mai poate fura pentru că de o jumătate de an funcţionează excepţional Radarul pădurilor. Astfel, se urmăreşte traseul lemnului de când iese din pădure şi până ajunge la destinatarul final: ori este prelucrat în mobilă ori se trimite la export. Lemnul nu poate intra nicăieri dacă nu are provenienţă legală“, susţine Doina Pană. 

Alte prevederi:

art. 25 alin. (3): “în vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, amenajamentul silvic va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producţie pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcţională;

art. 54 alin. (2): “accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul: a) şefului ocolului silvic, în cazul administrării; b) proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice”;

art. 58 alin. (5) şi (6): recoltarea şi/sau achiziţionarea produselor nelemnoase specific fondului forestier se va face doar în baza acordului scris al proprietarului fondului forestier;

art. 60 alin. (5) lit. f): “un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate”;

art. 62 alin. (3): proprietarii de fond forestier, persoane fizice, pot exploata, fără atestare, din proprietatea lor, un volum de până la 20 m3/an, în condiţiile legii;

art. 97 alin (11): „impunerea de restricţii proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naţionale, naturale, rezervaţiilor biosferei şi a siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe funcţionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, plătită anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică”;

art. 137: „Suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi, cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani sunt scutite de taxe şi impozite”.

Părerea specialistului

Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei de Proprietari şi de Păşuni în România, a explicat pentru „Adevărul“ de ce era indispensabil un nou Cod Silvic.

Despre vânzarea lemnului: „Doamna Varga a fost într-o ceartă continuă cu toate organizaţiile din sector. Principalul punct de vedere a fost că va trebuie să trecem de la lemnul estimat în pădure la cel măsurat. Este o prostie care sună bine pentru presă, dar nu are legătură cu realitatea. În România, partea de administraţie silvică reprezintă un sector, exploatarea pădurilor reprezintă o activitate privată, prestată de 5.000 de firme, iar partea de prelucrare reprezintă alte câteva mii de firme. Mobila reprezintă alte câteva mii de firme. Doamna Varga ignora o realitate. Spunea ceva de genul că, de mâine, 5.000 de firme să dispară. Doamna Varga nu are nicio legătură cu pădurile. Estimarea masei lemnoase este foarte precisă:plus/minus 5%. Se practică în România de 30 de anii. Firmele care fac exploatare fac şi sortarea masei lemnoase.  Proprietarii de păduri nu au infrastructura de depozit. Deci vânzarea pe picior a lemnului nu putea dispărea“.

Despre amenajamentul silvic: „Problema porneşte de la faptul că, azi, în România, avem 500.000 de ha de pădure care nu beneficiază de servicii silvice. Erao utopie să credem că proprietarii care deţin câteva hectare se vor asocia, astfel încât să se ajungă la 100 de hectare care să le permită întocmirea unui amenajament silvic. Şi am propus să li se permită să poată exploata 3 mc/an/ha fără amenjament. Asta înseamnă trei căruţe de lemn la un hectar de pădure. Un hectar de pădure are 250 mc. Exploatarea până la 3 mc/an/ha nu va conduce niciodată la distrugerea pădurii. Creşterea pădurii este în medie de 5 mc/an/ha, volumul mediu în România fiind de 250 mc/ha, aşadar resursa unei păduri nu se va epuiza dacă se respectă regula celor 3 mc/an/ha. Şi astfel proprietarii nu vor mai fi nevoiţi să fure din propriul lemn. Este o soluţie de bun-simţ. E absurd să spui că faci amenajament pe un hectar“.

Citeşte şi:

PNL şi PSD pe partea economică: cine a plagiat de la cine?