Departe de a fi manifestul unui răzvrătit, povestirea vrea să sublinieze importanţa educaţiei, valoarea adevărului, precum şi nevoia de ascultare - cel puţin în anumite perioade ale vieţii.

Nu ştiu dacă actualul ministru al Educaţiei a citit sau a meditat vreo clipă la această povestire, dar din ceea ce a făcut sau spus în 2017 (de când e ministru), se pare că Liviu Pop este o nefericită sinteză de Pinocchio, soldatul Svejk şi moş Teacă. Deja, aberaţiile rostite de Pop au început să circule pe net, intrând în folclorul urban, dezacordurile sau greşelile gramaticale produc delicii oricărui elev de gimnaziu, iar fanfaronada, lăudăroşenia, prostia sunt luate peste picior de orice licean.

Lista minciunilor lui Pop este lungă, aşa că mă voi rezuma aici numai la cele mai recente, mai ales că sunt în legătură cu o problemă de stringentă actualitate - lipsa manualelor şi a materialelor auxiliare din învăţământul preuniversitar. Recent, la o emisiune de la Radio France International, ministrul a declarat că circulara cu ameninţări se adresa de fapt editorilor, nicidecum profesorilor sau inspectorilor: „circulara respectivă nu are nici o legătură cu cadrele didactice“, spune ministrul.

„Iar noi am transmis cadrelor didactice să fie atente pentru că unele edituri încearcă să vândă aceste auxiliare sub pretextul să sunt avizate de minister.“

Să notăm mai întâi că Ordinul de ministru cu nr. 4576/09.08.2017 ce instituia o comisie pentru a se elabora metodologia de omologare a mijloacelor de învăţământ nu este publicat în Monitorul Oficial, aşa că este de drept inexistent. Vedem cum, sub conducerea unui guvern de ageamii şi ticăloşi acte inexistente produc efecte, inclusiv juridice, generează ample răvăşiri ale întregului învăţământ preuniversitar şi se constituie în grave abuzuri şi ilegalităţi. La ora actuală, după cum am mai scris aici, în Adevărul, măsurile luate de guvernul condus de Tudose reprezintă un adevărat atentat la siguranţa naţională a României.

Declaraţia ministrului este invalidată de circulară (vizibilă pe internet de oricine doreşte), căci aici în preambul se află sintagma „în atenţia inspectoratelor şcolare judeţene şi al Municipiului Bucureşti“, aşadar, nicidecum în atenţia editurilor. Mai mult, în conţinutul circularei nu se face nici o vorbire despre nevoia ca inspectorii să fie atenţi (încă nu aţi uitat vigilenţa revoluţionară, domnule Popinocchio?) ca editurile să nu vândă auxiliare neavizate. Avem, aşadar, altă minciună. Dar şi fals intelectual (şi probabil şi alte ilegalităţi), căci pe pagina ministerului se află publicate liste, anuale, cu materiale auxiliare avizate. Să înţelegem de aici că ministrul Popinocchio nu ştie de aceste avizări sau se preface că nu ştie, ca să poată înfiinţa o editură unică, un manual unic etc., adică o singură direcţie de scurgere a banilor ministerului spre un singur buzunar?

Cum la finalul povestirii, micul Pinocchio a fost adus pe calea cea bună, cred că, în cele din urmă, şi micul ministru Popinocchio va fi adus pe calea cea bună, adică scos din guvern.

Altă minciună din scurta declaraţie este despre lipsa de legătură cu cadrele didactice. Probabil că Popinocchio nu a citit circulara pe care a dat-o, căci se spune că în cazul în care obligaţia prevăzută în art. 69 din Legea Educaţiei (în care se susţine că în toate unităţile de învăţământ, manualele şi materialele auxiliare trebuie să fie avizate de Minister) nu va fi respectată, Ministerul va sesiza organele abilitate. Cu alte cuvinte, circulara nu ar ameninţa profesorii şi inspectorii, ci editorii.

Dar cum la finalul povestirii, micul Pinocchio a fost adus pe calea cea bună, mergând la şcoală, renunţând la minciuni şi devenind un copil cuminte, cred că, în cele din urmă, şi micul ministru Popinocchio va fi adus pe calea cea bună, adică scos din guvern şi trimis la groapa de gunoi a istoriei, alături de Ponta, Andronescu şi alţi mari mincinoşi; dar nu pentru că ar strica imaginea partidului sau guvernului, căci acestea sunt ca şi el, ci pentru că este o catastrofă.