Acelaşi Tăriceanu, care se lăuda atunci cu „duduitul” economiei, este acum coautor la actuala situaţie economică. N-a învăţat nimic. În 2007-2008 aproape a dublat pensiile şi salariile, după care a venit criza, iar salariile bugetare au fost tăiate cu 25%, pentru că România ajunsese nefinanţabilă. Economia a duduit până a plesnit. Toţi cei care au criticat sau critică măsura de tăiere a salariilor bugetare nu sunt în stare să indice care ar fi fost soluţia alternativă.

Dar iată ce declară Mihai Fifor: Vocile acestea de analişti care una-două sar să spună că România nu are o creştere sănătoasă au fost contrazise etapă cu etapă de la preluarea guvernării. Prima dată a venit FMI şi a spus: e dezastru, România are o problemă! A venit Banca Mondială: e dezastru! Cifre peste cifre. Întotdeauna aceste cifre au fost contrazise de creşterea economică a României. Nu poţi să ai a doua cea mai mare creştere economică din Europa şi să spui că lucrul acesta se datorează doar consumului. În opinia mea este o abordare cel puţin cu rea credinţă”.

Nu te poţi aştepta mai mult de la un filolog, care nu înţelege fenomenele economice. A fost specialist în muzică uşoară, Ioana Radu şi Maria Tănase. De unde cultură economică? Ce spune, în fond, dl Fifor: Toţi specialiştii FMI, BM, BNR sunt proşti, doar eu şi conducerea PSD-ALDE suntem deştepţi. Câtă modestie!

Domnule Fifor, ne puteţi răspunde la următoarele întrebări?

  1. Dacă economia duduie, aşa cum sugeraţi, de ce România s-a împrumutat circa 2 miliarde euro, până în luna august, cu riscul de a depăşi deficitul bugetar de 3%?
     
  2. De ce colectarea la bugetul de stat este cu 10% mai mică decât cea prognozata în Programul de guvernare al PSD?
     
  3. De ce investiţiile sunt doar la nivelul de 34%, faţă de ce scrie în Programul de guvernare?
     
  4. Cum se explică declaraţia ministrului Olguţa Vasilescu: „După apariţia legii salarizării, ne-am dat seama că dacă nu corectăm sistemul, vom ajunge într-o situaţie foarte neplăcută pentru că economia nu poate să susţină astfel de creşteri”?
     
  5. Cum se explică disperarea guvernanţilor de a limita indemnizaţia de creştere a copiilor, de a plafona creşterile de pensii, de a stopa angajările la stat, dacă economia „duduie”?
     
  6. Cum credeţi că va achita bugetul de stat creşterile de pensii şi salarii bugetare, salariile din administraţia locală, dublate sau triplate, care în lunile următoare vin la plată la bugetul central?
     
  7. Ce faceţi cu şcolile şi spitalele care nu au autorizaţie ISU, nu au autorizaţie sanitară de funcţionare, şi nu se ştie câte vor cădea în capul elevilor sau al pacienţilor la un posibil cutremur mare? 
  8.  De ce aţi crescut acciza la carburanţi, dacă economia „duduie”?
     
  9.  Cum explicaţi cifrele date recent publicităţii de BNR: Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,745 de miliarde de euro, în primele şase luni, în creştere cu 40,19%, faţă de perioada similară din 2016. Totodată, datoria externă totală a României a crescut cu 2% (1,889 miliarde de euro, până la 94,266 miliarde), la 30 iunie 2017, faţă de 31 decembrie 2016. Investiţiile străine directe (ISD) în România au scăzut cu 13,3% până la 1,841 miliarde de euro în primul semestru din 2017, faţă de perioada ianuarie - iunie 2016. Şi la BNR se ascund „duşmanii” poporului?
 

Sunteţi capabil să răspundeţi la aceste întrebări, fără să înşiraţi poveşti de adormit copiii? Întrebare retorică, un filolog nu se pricepe la toate. Doar la poveşti.

Iată ce spun specialiştii care se pricep la economie.

Siegfried Mureşan, europarlamentar: „Cei care vorbesc doar despre creşterea economică şi ignoră faptul că investiţiile din bani publici s-au înjumătăţit, iar deficitul bugetar aproape s-a dublat, induc oamenii în eroare, fie că o fac cu bună ştiinţă sau din lipsă de înţelegere a mecanismului de funcţionare a economiei. Pentru ca oamenii să se bucure în mod real de o creştere economică avem nevoie de sporirea investiţiilor care creează locuri de muncă stabile şi bine plătite în mediul privat, de absorbţia şi buna folosire a fondurilor europene pentru investiţii şi de menţinerea unui deficit bugetar redus pentru a nu mai risca, în eventualitatea unei noi crize, ca oamenii să rămână fără locuri de muncă sau cu salariile reduse din cauză că nu mai sunt bani, aşa cum s-a întâmplat în 2008 – 2009.”

Iancu Gudă, preşedintele asociaţiei analiştilor financiari-bancari: „Mâncăm, bem, ne reînnoim garderoba, practic două treimi din această creştere vine din zona consumului. Consumăm mai mult decât producem, ceea ce înseamnă că acest deficit consum care nu e acoperit din producţia internă se duce în importuri.”

Ciprian Dascălu, economistul şef al unei bănci: „Din păcate, pentru moment, motorul este dat de consum venit dintr-o combinaţie de creşteri salariale şi pe fondul politicilor publice în acest sens, şi pe fondul tensionării pieţei forţei de muncă. Rata şomajului este la minime istorice, dar şi pe fondul reducerii fiscalităţii din ultimii ani.”

Florian Libocor, economistul şef al unei bănci: „Cât de sustenabilă este creşterea economică în condiţiile în care investiţiile sunt la pământ?! Dacă nu aţi plantat nimic în grădină în primăvară, vă aşteptaţi să culegeţi ceva în toamnă?! Asta este investiţia. Aţi plantat ceva, veţi culege ceva. Nu aţi plantat, o să vă împrumutaţi.” 

Mircea Coşea, economist: “Este un semn foarte rău, pentru că uitându-ne în esenţa acestei creşteri, observăm că nu s-a schimbat nimic din ceea ce era foarte-foarte nesănătos în dezvoltarea României şi anume un motor de creştere care nu este sustenabil pe termen lung şi care aduce daune mari economiei şi anume o forţare a consumului peste limita posibilităţilor interne de ofertă. Această creştere economică e mai convenabilă celor care exportă mărfuri în România, decât românilor”.Cei care ne conduc ar trebui să recunoască faptul că această creştere economică nu e de laudă, nu e un succes răsunător european, cum văd că au şi început să spună, ci este pur şi simplu dovada că mergem pe un drum periculos, cu un ritm mare de îndatorare, cu investiţii puţine şi cu consum bazat pe import. Lucrul ăsta pentru orice om care a citit două pagini de economie este evident că e un drum periculos pentru viitor.

Adrian Vasilescu, BNR: „Cumpărăm, cumpărăm, dar nu am reuşit să consolidăm creşterea economică prin sustenabilitate. Nu avem investiţii (...) PIB-ul din ţara noastră nu este producător de prosperitate. Cererea de consum şi cererea de investiţii trebuie să se bazeze pe o ofertă internă. Importăm prea mult”.

Ionel Dancă: E creştere dopată din consum prin infuzie de lichidităţi în piaţă, ca urmare a majorărilor din sectorul bugetar, salariul minim, punctul de pensie”.

Sunt multe alte opinii care spun acelaşi lucru. În perioade de creştere economică se adâncesc reformele structurale, se modernizează infrastructura, sănătatea, educaţia, nu se aruncă toţi banii în consum.

Cea mai bună dovadă de prostie este să-i crezi proşti pe ceilalţi. Aici excelează actuala guvernare, PSD-ALDE. În rest, declaraţiile miniştrilor, premierului, liderilor Coaliţiei, poveşti de adormit copiii.