Liderii maghiari şi-au dat iarăşi în petic: au cântat prohodul UE la Tuşnad, după ce ministrul lor de Externe s-a ploconit Moscovei
0
Liderii Ungariei, în frunte cu Viktor Orban, au lansat discursuri anti-UE la Băile Tuşnad, în timp ce tonul faţă de Rusia a fost îndulcit. De altfel, ministrul maghiar de Externe a mers la Moscova pentru a negocia gaze suplimentare pentru Budapesta.
Reprezentanţii guvernării de la Budapesta au fost mai rezervaţi pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, în cadrul temelor abordate la Şcoala de Vară de la Băile Tuşnad, însă tot nu au putut să stea complet liniştiţi, în logica respectului diplomatic faţă de ţara în care erau desfăşurate evenimentele, şi s-au dezlănţuit cu declaraţii împotriva Uniunii Europene. Practic, în discursurile din judeţul Harghita, Viktor Orban (premierul Ungariei) şi Mihály Varga (ministrul de Finanţe) au cântat prohodul UE, principala cauză fiind poziţionarea UE faţă de Ucraina şi Rusia, apoi agenda ideologică a Occidentului.
„Stăm într-o maşină care are pană la toate cele patru roţi: este absolut clar că războiul nu poate fi câştigat în acest fel”, a declarat Viktor Orban. Premierul maghiar a avut un discurs de apreciere faţă de state ca Rusia, China sau India, în timp ce inclusiv partenerul de peste Ocean, adică Statele Unite, a fost criticat, pentru că din cauza lui ar fi ajuns Europa în această criză energetică.
Politologul Cristian Pîrvulescu a explicat pentru „Adevărul” că tabăra de la Băile Tuşnad este un loc important pentru Viktor Orban, fiind o bază electorală importantă pentru premierul maghiar. Politologul a subliniat că folosirea constantă de către premierul Ungariei a atacului împotriva instituţiilor europene, prin faptul că viziunea liderului de la Budapesta e asemănătoare cu cea a liderului rus, Vladimir Putin, sau cu cea a liderului Turciei, Recep Tayyip Erdogan. „Consideră drepturile omului ca un atentat împotriva identităţii naţionale. Şi atunci, atacul său constant este împotriva drepturilor omului şi a instrumentului pe care drepturile omului îl folosesc, şi anume Comisia Europeană”, a mai spus politologul. La rândul său, istoricul Cosmin Popa a explicat că discursul premierului Viktor Orban din aceste zile, de la Băile Tuşnad, se înscrie „în nota obişnuită de susţinere a Kremlinului pe care o practică Budapesta”.
Mâna întinsă către Moscova
„Europa se situează profund în colţul celor învinşi”, a afirmat ministrul ungar al Finanţelor, tot la Băile Tuşnad, adăugând că politica de sancţiuni este mai mult o problemă pentru Europa decât pentru ţara împotriva căreia a fost impusă, adică Rusia. Acelaşi ministru de Finanţe a subliniat că Europa are nevoie de gazele ruseşti. Declaraţiile celor doi aveau loc la două zile după ce liderul diplomaţiei de la Budapesta, Péter Szijjártó, s-a dus să negocieze, separat de blocul comunitar, gaze pentru Ungaria. De altfel, potrivit presei de stat de la Budapesta, Szijjártó a mers cu două mari obiective la Moscova: unul este asigurarea securităţii energetice depline a Ungariei, al doilea fiind exprimarea dorinţei Ungariei de a obţine pacea în Ucraina cât mai curând posibil.
Ţinutul Secuiesc, ignorat, Soros, nu
Orban a criticat UE şi pentru că i-a blocat fondurile europene, pe motive legate de „problema de gen”, aluzie la înăsprirea legislaţiei maghiare, prin adoptarea unui act normativ anti-LGBTQ anul trecut. „Noi nu vrem să le spunem cum să trăiască, noi cerem doar să se accepte că aici, la noi, tatăl este un bărbat, iar mama este o femeie, şi să ne lase copiii în pace, iar acest lucru să îl accepte şi György Soros (n.r. – George Soros)”.
Poate singurul aspect respectat de oficialii de la Budapesta a fost cel legat de aluziile la Ţinutul Secuiesc. Deşi László Tőkés, fost eurodeputat UDMR şi FIDESZ, a încercat să aţâţe spiritele cu discuţia despre autonomia Ţinutului Secuiesc, cerându-i lui Orban să susţină aspiraţiile pentru acest demers politic, premierul maghiar a ignorat apelul fostului pastor.
Sondaj controversat privind popularitatea lui Orban
În contextul evenimentelor de la Băile Tuşnad, Institutul „Nézőpont” din Budapesta a realizat un sondaj prin intervievarea telefonică a 1.000 de persoane, potrivit căruia, în România, şase din zece cetăţeni au o părere pozitivă despre premierul ungar, şi doar 30% au o părere mai degrabă negativă despre el. Sursa nu menţionează dacă persoanele chestionate sunt din zone cu populaţie preponderent maghiară, mai ales că procentul de favorabilitate este aproape dublu faţă de liderii români din sondaje. „Dacă plecăm de la ipoteza că acest sondaj este reprezentativ, sigur că ridică multe semne de întrebare, inclusiv legate de datele de cercetare pe care le avem noi în România”, a precizat Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI). Unul din aspectele care ridică semne de întrebare este de ce ar fi crescut popularitatea faţă de Orban în contextul atitudinii acestuia faţă de războiul din Ucraina.
„Aici este o chestiune care trebuie privită cu foarte multă atenţie şi circumspecţie. Repet, nu avem deocamdată date care să ne spună asta, dar ar putea să existe şi în opinia publică din România o senzaţie, un sentiment că genul de «neutralitate» pe care Budapesta si-o arogă să se bucure de o oarecare simpatie, sau să existe în interiorul societăţii româneşti”, mai arată directorul ISPRI.
Dan Dungaciu a mai vorbit şi de un alt aspect, adică existenţa unui nucleu de persoane cu opinii suveraniste. „Există un public suveranist în România, nu neapărat anti-european, dar suveranist, care nu a fost încă operaţionalizat şi identificat foarte clar în sondajele de opinie. Cel puţin cele care au fost publicate până în prezent”, a punctat sociologul. Mai mult, Dungaciu a subliniat că această nu poziţionare „nu este neaparat anti-Uniunea Europeană, anti-NATO, dar vrea să vadă o Românie care se comportă altfel la nivel de Uniune Europeană, la nivel de revendicări, la nivel de negocieri, la nivel de prezenţă activă”, a completat directorul ISPRI
Se încarcă comentariile...
