Klaus Iohannis, la Digi 24: Domnul Coldea rămâne adjunct al SRI. Nu există din partea mea o intenţie de schimbare bruscă

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit, joi seară, într-un interviu pentru Digi 24, despre numirea lui Eduard Hellvig la şefia SRI, dar şi despre actualul director interimar al serviciului, Florian Coldea. Totodată, şeful statului a criticat Guvernul pentru proiectul de Cod Fiscal şi a vorbit despre schimbarea majorităţii parlamentare.

L-aţi ales pe Eduard Hellvig...

Am decis să fac o nominalizare pentru SRI fiindcă situaţia generală, după părerea mea, necesita o clarificare şi aceasta este o clarificare care depinde de mine. Am judecat destul de mult pe cine să nominalizez şi am ajuns la persoana domnului Eduard Hellvig, care este o persoană, şi pregatită, şi suficient de calmă pentru a ocupa aceasta poziţie. Cred că în etapa în care ne aflăm acum calmul e un lucru important.

L-am întrebat dacă e de acord să fie nominalizat. A fost de acord şi am semnat în această seară (joi, n.r.) scrisoarea către preşedinţii Camerelor în care i-am anunţat că asta e nominalizarea mea, urmând ca săptămâna viitoare să intre în parcurs parlamentar.

Aveţi emotii?

Cu emoţiile nu rezolvam nimic. Am cautat o soluţie şi am găsit aceasta soluţie. Sper să fie pe placul politicienilor, al parlamentarilor. E bine de ştiut că am vorbit cu toţi liderii formaţiunilor politice parlamentare. Am dorit să afle de la mine nominalizarea. I-am întalnit pe toţi in cursul zilei de azi. Unii mi-au spus direct că sunt de acord, alţii au spus că vor să se mai consulte cu partidul... normal. Nu a fost niciun lider politic care să-mi spună că nu este de acord. 

SRI a devenit una dintre cele mai respectate instituţii în ultima vreme şi a fost nevoie de cineva care să ducă mai departe această imagine. Cred că domnul Hellvig este persoana potrivită.

Domnul Coldea este adjunct al SRI şi rămâne adjunct al SRI. Nu există din partea mea o intenţie de schimbare bruscă. Nici măcar n-am discutat această chestiune.

Din câte ştiu, şi în familia domnului Hellvig sunt câteva persoane de origine germană. 

Domnul Maior şi-a dat demisia sau i-aţi cerut-o?

Domnul Maior şi-a scris demisia, mi-a înaintat-o, iar eu am acceptat-o. Cum să cer eu o demisie? Demisia este un act unilateral de voinţă. 

Ce se întâmplă cu SIE?

Nu am vrut să amestec lucrurile. Voi aborda şi chestiunea SIE. Nu aş putea să vă dau un cadru temporal. Eu sunt ultimul care vrea să politizeze serviciile. Eu vreau să numesc persoane civile care au capacitatea să conducă bine. Nu am căutat cu predilecţie un profil politic. Dacă va exista un control parlamentar puternic, nu va mai veni nimeni să spună o poveste parcă din poveştile cu spioni. Un control parlamentar corect îi va ajuta şi pe unii, şi pe alţii. Trebuie să ieşim din această sferă în care se spune că la Servicii se întâmplă lucruri de neimaginat. Este nevoie de un control eficient al serviciului.

Cum v-aţi simţit după votul dat pe cazul Vosganian?

Am fost uşor iritat. Nu m-am aşteptat şi am comunicat acest lucru.

S-a terminat luna de miere între dumneavoastră şi Parlament?

Nu. Este vorba despre relaţii mai vechi la Senat în cazul Vosganian. Nu am luat-o ca şi o palmă pe care mi-a dat-o Parlamentul.

E timpul pentru o nouă majoritate?

Ar fi foarte bine, doar că majorităţile nu se fac prin preşedinte, se fac în Parlament.

Cum colaboraţi cu guvernul Ponta?

Instituţional. Nu există niciun fel de colaborare politică, pentru că provenim din zone doctrinar diferite.

Domnul Ponta a fost de acord cu Hellvig?

Aş merge prea departe dacă v-aş spune acest lucru.

Domnul Băsescu a spus că ar trebui să puneţi presiune pe Guvern.

Cum a făcut dumnealui, că a şi rezolvat problema... Fiecare cu stilul lui. Acesta este stilul meu. Suntem foarte diferiţi, asta nu înseamnă că unul e mai bun decât celălalt. Vom afla din cărţile de istoria care model a fost mai bun. În 2016 vom avea alegeri parlamentare şi toate sondajele indică o schimbare la putere. Acesta este trendul.

Nu credeţi că ar trebui o schimbare înainte?

Mi-ar conveni să se facă şi mâine schimbarea, doar că acest lucru se face în Parlament. Îmi doresc un guvern condus de PNL, dar îmi dau seama că pentru români nu ar fi bine să existe o ceartă permanentă la vârful statului. Îmi asum această colaborare instituţională până când se schimbă guvernul.

Ce faceţi pentru a avea propriul Guvern?

Preşedintele nu este pus să facă politică de partid, nu este pus să facă sau să desfacă majorităţi în Parlament. Acest film l-am văzut şi nu a funcţionat. Există o şansă rezonabilă să se schimbe Guvernul.

Premierul a vorbit cu dumneavoastră despre Codul Fiscal?

Nu. E un lucru pe care şi l-a asumat Guvernul. Ca exerciţiu practic, am mari semne de întrebare. Per ansamblu, aceste idei sunt luate din programul PNL şi din ideile mele. E foarte frumos să venim în faţa electoratului şi să spunem că nu mai plătim impozite, benzină. Atunci, statul cu ce bani funcţionează? Înseamnă că nu mai finanţezi şcolile. Lucrurile trebuie să se facă după analize, nu după o săptămână sau două. E o situaţie identică cu reducerea CAS de azi pe mâine. Acum reducem TVA, cota unică, atunci de unde se colectează banii la buget? Există soluţii prezentate de mine şi de PNL, dar cum poate să vină Guvernul cu un program de impozite şi taxe fără să ne spună cum astupă gaura. Au făcut-o din motive de imagine. Dă bine. Nu a ajuns la mine nicun fel de draft. Documentul va fi înaintat spre Parlament. Va mai curge multă apă până când vom avea o lege. Recunosc că am aflat puţin înaintea dumneavoastră de Codul Fiscal, dar nu de la Guvern, ci din sursele mele. Am consilieri foarte buni.

Mai avem nevoie de un acord cu FMI?

Nu e doar treaba Guvernului să hotărască dacă mai trebuie sau nu acord cu FMI. Sunt argumente foarte serioase şi pro, şi contra. Dacă ar fi venit ministrul Finanţelor să ne spună: vrem în zona euro şi nu ne mai trebuie acord cu FMI. Asta ar fi fost o explicaţie pe care aş fi găsit-o bună. Dar, în schimb, vin şi ne spun că nu mai avem nevoie de acord cu FMI fără să ne spună de ce.

Viaţa politică e din nou ritmată de condamnări, reţineri, arestări. Cu ce efecte asupra credibilităţii clasei politice?

Cred că va creşte credibilitatea clasei politice, avem aici aşa-numitele dosare grele care ajung acum să fie lucrate şi acum se face lumină. După ce se termină vom avea mai puţini politicieni cunoscuţi şi este loc pentru ce se numeşte înnoirea clasei politice. Mulţi pe care i-am văzut ani de zile la televizor vor fi în altă parte sau vor sta acasă, în cel mai bun caz, şi se va face loc pentru noi lideri, noi politicieni, pentru o nouă credibilitate. E o fază foarte urâtă, dar fără asta nu cred că putem vorbi la modul serios de recredibilizarea clasei politice, nu este suficent să existe transparenţă şi credibilitate în Parlament, cei care au greşit trebuie traşi la răspundere.

Credeţi că Parlamentul va adopta măsurile pentru a accentua începerea urmăririi penale?

În fapt se întâmpla deja, am văzut că s-au prelucrat foarte repede solicitările venite din partea justiţiei. Este un cadru propice pentru a reformula legislaţia şi regulamentele, această chestiune e ca şi rezolvată.

Sunt oameni care denunţă ceea ce ar fi „republica procurorilor”...

Sentimentul meu e că cine afirmă aşa ceva are o evaluare fundamental eronată, procurorii sunt cei care cercetează cazurile de corupţie, de evaziune, dar de acolo până la noţiunea de „republica procurorilor”... Nu, suntem o democraţie a instuţiilor democratice, dar s-au cam adunat multe cazuri care trebuie rezolvate.

Sunteţi împotriva telejustiţiei. Ce s-a întâmplat cu Elena Udrea, ce se întâmplă şi cu alţii, vi se pare un fel de telejustiţie sau nu?

Cred că anumite aspecte ar fi putut fi atenuate. Adică să vedem mai puţin zornăit de cătuşe şi să aflăm prin comunicate seci ce s-a întâmplat. E nevoie de schimbare în legislaţie, în procedură şi e nevoie de un act de voinţă din partea celor implicaţi în aceste acte. Nu vreau să arunc vina asupra unuia sau a altuia, nu am niciun indiciu că ar exista o scurgere ilegală de informaţii, asta nu se întâmplă, dar e nevoie de o îmbunătăţire inclusiv a respectului de sine la toţi cei care vin în contact cu aceste cauze şi unii cu siguranţă atunci ajung la concluzia că nu trebuie să dea o copie a dosarului la cinci minute după primirea dosarului jurnaliştilor. Aş prefera să am o discuţie cu CSM şi atunci de acolo cu siguranţă vor veni propuneri rezonabile.

Ponta ar trebui să demisioneze după scandalul în care este implicat cumnatul său?

Suntem la începutul acestor verificări şi prefer să nu mă pronunţ. Răspunsul poate să vină doar de la cel în cauză. Am mai vorbit despre un astfel de caz şi în campanie şi atunci am spus că, dacă aş fi fost eu în situaţie, aş fi demisionat. Acum e prea la început.

Cum se va implica România în conflictul din Ucraina?

Împreună cu partenerii. Nu cred că este cazul să facem doar noi anumiţi paşi. SRI sprijină securitatea informatică în Ucraina. Sunt multe aspecte în care ne implicăm, nu doar declarativ. Sprijinim Ucraina pentru că este vecinul nostru. Voi merge pe 17 martie la Kiev. Toţi cei care am fost la Bruxelles ne-am exprimat speranţă că acordul de la Minsk va ţine. Nu cred că conflictul propriu-zis va ajunge la graniţele României, dar cred că s-a ajuns deja prea departe.

România ia în considerare să livreze arme pentru Ucraina?

Această opţiunea trebuie lăsată pentru mult mai încolo. Livrările de armament nu au pacificat zonele conflictuale, ci duc la o amplificare a conflictului. Etnicii români din Ucraina sunt afectaţi la fel ca ucrainenii, dar din datele pe care le-am primit nu am putut să constat că există o problemă cu apăsare etnică, că unii sunt chemaţi la arme mai mult decât alţii.

Cum vedeţi Guvernul de la Chişinău?

Este bine că există un Guvern. Această tranziţie a durat mult. Varianta cea mai bună ar fi fost ca partidele pro-europene să formeze acest guvern. Nu a fost şi s-a ajuns la soluţia de compromis. Marţi fac o vizită în Moldova şi sper că acest Guvern va duce Moldova în direcţia Vest. Orice Guvern îşi dă seama că dacă o majoritate a votat pro-european, atunci aceasta trebuie să fie direcţia pentru viitor. Am folosit toate instrumentele corecte, democratice, pentru a-i încuraja. Unii au impresia că trebuie să le dictăm moldovenilor ce să facă, dar nu mă număr printre ei. Nu putem noi să mergem acolo să le dictăm ce să facă. 

Cum a fost trecerea de la Primăria din Sibiu la Palatul Cotroceni?

Foarte bună. Mă simt confortabil.

Soţia dumneavoastră cum se simte în acest Palat?

Foarte bine. Cu siguranţă se va implica, nu în politică, pentru că nu acesta este rolul unei prime doamne, dar se va implica în viaţa publică, iar acest lucru se va vedea din ce în ce mai bine.