Istoricii merg pe mâna monarhiei

„Adevărul“ continuă campania privind revizuirea Constituţiei, în contextul în care comisia condusă de Crin Antonescu a votat, în numai 11 zile de lucru, o serie de amendamente scandaloase, prin care parlamentarii au căpătat puteri nemărginite. Cât despre forma de guvernământ, monarhia nici măcar n-a intrat pe lista dezbaterilor, fiind în continuare un subiect ignorat de parlamentari. Istoricii sunt de altă părere.

Proiectul de revizuire a Constituţiei a fost adoptat în grabă, parlamentarii refuzând să aducă în discuţie o posibilă schimbare a formei de guvernământ. „Adevărul“ a contactat o serie de istorici şi de politologi pentru a răspunde la întrebarea „Ce formă de guvernămân i s-ar potrivi României?”. Răspunsul predominant: monarhia constituţională.

„ASISTĂM LA EŞECUL REPUBLICII“
Adrian Cioroianu, decanul Facultăţii de Istorie de la Universitatea Bucureşti, e categoric privind forma de guvernământ cea mai bună: „Monarhia. În primul rând, asta e tradiţia noastră. Avem nevoie de un arbitru politic şi regele ar fi un astfel de arbitru. Un preşedinte nu poate fi arbitru“. 

Stelian Tănase este un susţinător fervent al monarhiei. În plus, politologul este de părere că republica, actuala formă de guvernământ a României, este un veritabil eşec.

„Cred că monarhia constituţională este cel mai potrivit model de guvernământ pentru România. În primul rând, asistăm la eşecul republicii, aşa cum ne-a fost impusă mai întâi de bolşevici, apoi, în 1989, de nomenclaturiştii Iliescu şi Roman. Dacă în decembrie 1989 era adus regele, aveam monarhie şi gata“, crede Stelian Tănase, care pune pe umerii politicienilor eşecul republicii. „Aşadar, suntem după 23 de ani de republică şi asistăm la un eşec evident. Nu putem vorbi despre greaua moştenire, despre ghinion sau despre faptul că suntem leneşi. Este vorba despre incapacitatea politicienilor de a elabora un proiect de ţară pe termen lung“, spune Tănase.

Politologul insistă că România a trecut prin cea mai prolifică perioadă în timpul monarhiei constituţionale. „Între 1866 şi până la al Doilea Război Mondial, România a trecut prin perioada de înflorire. De ce nu am crede în puterea exemplului? Între două experienţe, una ratată, republica, şi una reuşită, monarhia, pe care o alegem? Cu siguranţă, monarhia constituţională. Un Rege şi un Parlament puternic ar face ordine şi ar asigura transparenţa“, conchide Stelian Tănase.

Dacă în decembrie 1989 era adus regele, aveam monarhie şi gata Stelian Tănase

„MODEL SPANIOL SAU BRITANIC“
Istoricul Dan Falcan, un alt susţinător al monarhiei constituţionale, pledează pentru un model în care regele să guverneze în limitele Constituţiei, nu să aibă doar rol decorativ, ca în ţările nordice. „Monarhia constituţională ar fi cea mai bună formă de guvernare, dar după model spaniol, britanic, nu după model nordic. În Norvegia sau în Suedia, regele nu are niciun fel de atribuţii, până şi formarea Guvernului intră în atribuţiile Parlamentului. Acolo, regele are statutul de simbol. La noi, Regele ar trebui să aibă nişte prerogative, dar în limitele monarhiei constituţionale“, a explicat istoricul Dan Falcan pentru ziarul „Adevărul“.

„NU EXISTĂ PARTID CARE SĂ-ŞI ASUME SCHIMBAREA“
Profesorul Radu Carp agreează ideea de a fi schimbată forma de guvernământ în România, dar spune că acest lucru este imposibil de realizat în prezent, din cauza revizuirii limitate a actualei Constituţii. „Subiectul ar trebui abordat numai după 10-15 ani, când românii vor fi pregătiţi. Numărul celor care doresc monarhie este în creştere. În prezent, nu există un partid politic important care să-şi asume schimbarea formei de guvernământ, lucru care e şi foarte greu din cauza revizuirii limitate a actualei Constituţii“, explică Radu Carp. Profesorul subliniază că o astfel de schimbare a formei de guvernământ depinde şi de felul în care va evolua regimul politic, precum şi de modul în care este percepută  Casa Regală. 

17,7% din români vor monarhie
Opţiunea pentru monarhie este pe locul al doilea în topul preferinţelor românilor, după cea pentru republică prezidenţială, relevă un sondaj INSCOP Research realizat la comanda ziarului „Adevărul“ în luna martie. Astfel, 35,3% din români  vor republică prezidenţială, 17,7%  din respondenţi optează pentru monarhie constituţională, 13,2% preferă republica parlamentară , iar 12,9% doresc republică semiprezidenţială. Istoricul Dan Falcan explică fenomenul:  „Au dispărut biologic cei care erau îndoctrinaţi în perioada comunistă şi  a apărut o nouă generaţie  de tineri care nu mai este legată de propaganda împotriva monarhiei“.