Iohannis – jucător sau mieluşel în Consiliul European? Problema creşterii bugetului Armatei

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Klaus Iohannis, responabil de negocierea în
Consiliul European a acordului privind majorarea bugetului Apărării cu 0,3% din PIB în 2015
Klaus Iohannis, responabil de negocierea în Consiliul European a acordului privind majorarea bugetului Apărării cu 0,3% din PIB în 2015

Scurt şi la obiect: Klaus IohannisScurt şi la obiect: Klaus Iohannis are responsabilitatea ca preşedinte al României şi principal reprezentant de politică externă al ţării noastre să solicite în Consiliul European acceptarea majorării bugetul Apărării cu 0,3% din PIB.

Cele 2,1 miliarde de lei, circa 500 de milioane de euro, pot reprezenta un sprijin extrem de important pentru forţele armate din România şi sunt un pas concret în direcţia creşterii alocărilor la nivelul de 2% din PIB. De altfel, responsabilitatea pentru obţinerea acestui acord din partea instituţiilor UE ţine şi de faptul că preşedintele şi liderii partidelor politice au semnat în urmă cu două săptămâni, la Palatul Cotroceni, un angajament politic potrivit căruia din 2017 Apărarea va primi cel puţin 2% din PIB vreme de 10 ani.

În condiţiile în care Klaus Iohannis susţine că Parteneriatul Strategic cu SUA reprezintă un “reper fundamental” al politicii externe a României, care este gradul de certitudine pe care Statele Unite îl au cu privire la capacitatea ţării noastre de apărare?

Trebuie să ţinem cont că operaţionalizarea sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice de la Deveselu este un obiectiv de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. Acest punct de interes trebuie protejat în mod prioritar, iar capacitatea ţării noastre de a interveni militar în caz de necesitate ţine în primul rând de buna finanţare a domeniului apărării.

Argumente pentru solicitarea în Consiliul European a sprijinului pentru majorarea bugetului Apărării sunt numeroase şi valide, mai ales în contextul evoluţiei economice a ţării noastre, care a avut anul trecut prima rată de creştere a PIB din UE. În primul rând trebuie ţinut cont că nu toate statele UE se pot bucura de rezultatele pe care România le-a înregistrat în privinţa reducerii cheltuielilor şi deficitelor. Dar această abordare economică înseamnă că a crescut acum, odată cu relansarea economică, nevoia de investiţii în domenii cheie precum infrastructura de transport. În paralel, contextul conflictului regional din Ucraina a însemnat o creştere a riscurilor pentru securitatea ţării, sporind astfel nevoia de investiţii în Armată.

Din bugetul total al Ministerului Apărării de aproximativ 9 milliarde lei, circa 3 miliarde lei sunt alocate forţelor terestre, 2,7 miliarde lei forţelor aeriene şi 1,1 miliarde lei forţelor navale. Din păcate aceste sume nu acoperă în totalitate necesarul de finanţare pentru rolul pe care România îl are în calitate de membru NATO şi responsabilităţile privind modernizarea armatei.

Dacă se doresc implementarea unor garanţii că finanţarea Armatei va rămâne o prioritate indiferent de cine se va afla la guvernare în 2016 sau 2020, Klaus Iohannis trebuie să facă primul pas ca mediator şi reprezentant al României pe plan extern ieşind în faţă pentru a negocia creşterea de 0,3% din PIB a bugetului Apărării. Responsabilitatea în acest caz îi aparţine şi trebuie să decidă dacă este un jucător pentru ţara lui sau un simplu mieluşel care acceptă refuzurile fără să clipească.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite