Guşă: Klaus Iohannis este un promotor influent al europenismului

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cozmin Guşă, consultant politic, a realizat o grilă de analiză a patru preşedinţi români, printre care şi Klaus Iohannis, despre care spune că „ar putea aduce României o influenţă internaţională semnificativă”, care să vină la pachet cu mari beneficii economice.

Consultantul politic Cozmin Guşă a realizat o grilă de analiză simplificată privind eficienţa şi utilitatea a patru preşedinţi români de după 1989, Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi  Klaus Iohannis, în contextul în care, după căderea regimului comunist, românii aveau nevoie de un preşedinte care să îndeplinească deziderate importante, precum democraţie, justiţie independentă, economie de piaţă sau locuri de muncă stabile şi bine plătite. Câte din aceste puncte au îndeplinit cei patu lideri de după 1989 arată Guşă în analiza efectuată.

Ion Iliescu

A. În mod clar, preşedintele suspectat şi dovedit ca suferind de „kaghebism” nu a militat pentru euroatlantism, el respectându-şi sarcina primită în 1989 de la blocul de intelligence ce-a coordonat lovitura de stat din decembrie (ce nu negociase cu Moscova integrarea euroatlantică pentru România).
B. Nu a fost cazul pentru Ion Iliescu, acesta fiind preocupat doar de status-quo; l-a interesat exclusiv remanenţa la conducerea întreprinderilor româneşti a tehnocraţilor statului totalitar, respectiv a agenţilor acoperiţi ai serviciilor secrete comuniste, mulţi incompetenţi şi cu iz de puternic de agenţi dublii, cu a doua comandă fixată la Răsărit.
C. Nicio preocupare pentru negocierea capitatului geopolitic.


Emil Constantinescu

A. A dorit integrarea euroatlantică, a încercat, dar nu a ştiut cum, nici nu a avut cu cine, nici nu a putut să-şi exercite autoritatea prezidenţială.
B. Nu a înţeles importanţa capitatului naţional, echipa de consilieri şi apropiaţi uzufructând în interes personal orice negociere de flux economic.
C. Nimic.


Traian Băsescu

A. Salvat cu „+” datorită obligaţiilor de a implementa paşii formali necesari integării euroatlantice oficializate deja; fără iniţiative de integrare coerente şi consistente, cu consecinţe în plan societal.
B. Deloc preocupat de dezvoltarea capitalului naţional,  folosindu-şi concret autoritatea (in)formală în beneficiul  „licuricilor mari”, unii ostili României, conform strategiei autoexpuse public în mod accidental.
C. Sub spectru predării necondiţionate a diplomaţiei de la Cotroceni, emisă la început de mandat, şi-a minat orice posibilitate de negociere, în avantajul românilor, a potenţialului geopolitic al ţării.

Klaus Iohannis

A. După un început de mandat ezitant şi timorat de lobby-ul negativ al stângii europene, inspirat de majoritatea guvernamentală de la Bucureşti, a devenit azi un promotor influent al europenismului şi un interlocutor semnificativ al reconstrucţiei UE.
B. Nu a reuşit încă să genereze proiecte concrete pentru coagularea energiilor capitalurilor româneşti şi dă senzaţia că în continuare nu este preocupat de subiect.
C. Poziţiile (in)formale  repetate despre consolidarea urgentă a frontului estic euroatlantic  l-au recomandat ca fiind pilonul reconstrucţiei de securitate la graniţa eurasiatismului, România căpătând astăzi statutul de partener indubitabil pentru strategiile Pentagonului în regiune.  Proiectul prezidenţial al lui Klaus Iohannis, deşi incomodat puternic de „zgura” acumulată din mandatele precedenţilor 3 Escu, este astăzi încărcat cu un mare potenţial de detentă geopolitică, ce ar putea aduce României o influenţă internaţională semnificativă, generatoare de beneficii economice mari. Cu condiţia obligatorie să fie atraşi în proiect un număr de profesionişti români dedicaţi, ce ar putea asigura masa critică necesară negocierii şi derulării proiectelor. Fapt deloc simplu...

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite