EU Observer: Cum trişează partidele în alegeri şi cât costă un vot în România. Care sunt ţintele bişniţarilor politici

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În apropierea alegerilor europarlamentare din 25 mai, publicaţia online de la Bruxelles, EU Observer, vorbeşte despre „teama de fraudare a alegerilor“, care bântuie ţări precum România, Bulgaria sau Croaţia, în condiţiile în care în toate cele trei state există precedente îngrijorătoare, dar şi tactici perfecţionate în timp.

În România, arată jurnaliştii de la EU Observer, vicepremierul Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD, are probleme cu justiţia din cauza presupusului rol pe care l-a jucat la referendumul din 2012 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. „Dragnea este unul dintre cei mai puternici oameni din actualul guvern, graţie poziţiei sale de intermediar între Bucureşti şi baronii care controlează consiliile locale“, se arată în materialul care precizează, totodată, că acesta ar fi coordonat o reţea de 74 de persoane integrate în secţiile de vot.

În ciuda suspiciunilor care planează asupra sa, arată jurnaliştii, Dragnea este coodonatorul campaniei PSD pentru alegerile europarlamentare din luna mai.

Cum trişează partidele în alegeri

Potrivit materialului publicat de jurnaliştii de la Bruxelles, partidele înclină, de regulă, să aleagă oameni din afara structurii politice, „agenţi“ care să cumpere voturile.

„O strategie comună este întâlnirea dintre agent şi votant, în afara secţiei de votare – agentul le spune pentru cine să opteze“, se arată în articol. În interiorul cabinei de vot, alegătorul fotografiază buletinul de vot, pentru a avea o dovadă că a acţionat conform indicaţiilor, arată fotografia respectivă agentului şi încasează banii. Asta, mai spun jurnaliştii, s-a petrecut în 2012, în România, iar în 2007 şi în 2009 în Croaţia.

O altă strategie folosită este şi cea a urnei mobile, care a devenit populară în România din 1996,  susţine EU Observer. Astfel, o comisie formată de regulă din trei persoane transportă urna mobilă în locuri îndepărtate, pentru cetăţenii care sunt incapabili să se deplaseze. Pe de altă parte, tactica încurajează fraudele, susţin jurnaliştii, deoarece comisia respectivă are posibilitatea de a alege să viziteze doar simpatizanţii unui anumit partid. În plus, supravegherea este ca şi inexistentă.

Un alt truc la care se recurge în astfel de cazuri este şi înmânarea, de către agenţi,  a unui buletin de vot deja ştampilat. Ulterior, alegătorul intră în secţia de votare, alege un al doilea buletin, intră în cabina de vot, dar introduce în urnă buletinul primit iniţial.

„În România, oameni decedaţi au ajuns să fi votat“, se arată în materialul care avertizează că, dacă listele nu sunt actualizate, persoanele decedate cu un an în urmă pot figura ca votanţi.

Şi tot în România, mai spun jurnaliştii, este populară deplasarea alegătorilor, cu ajutorul unor microbuze, dintr-un judeţ în altul, pentru a vota de mai multe ori. Cu toate acestea, metoda a devenit mai puţin vizibilă după 2004.

În ciuda acestui fapt, în România încă este posibil să votezi de mai multe ori, atenţionează jurnaliştii, deoarece dovada votului este plasată pe spatele cărţii de identitate, dar poate fi uşor îndepărtată.

Populaţia roma, ţinta vânzătorilor de voturi

În România, dar şi în Bulgaria şi în Croaţia, publicul ţintă al celor care doresc să vândă voturi pentru un anumit partid este, de regulă, acea parte a populaţiei care se confruntă cu probleme de natură socială. Potrivit bloggerului „Adevărul“ Ciprian Necula, citat de EU Observer, populaţia roma este, de regulă, ţinta preferată.

În România, un vot costă opt euro, puţin peste 30 de lei, se arată în material şi se precizează că, de regulă, „preţul“ unui vot este luat în calcul atunci când se stabileşte bugetul pentru o campanie electorală.

Europarlamentarele, mai „curate“ decât prezidenţialele

Pe de altă parte, alegerile europarlamentare prezintă mai puţin interes pentru partide decât alegerile prezidenţiale, de exemplu, motiv pentru care este posibil ca acuzaţiile de fraudă să fie mai puţine, opinează jurnaliştii.

Cu toate acestea, problema persistă şi  în România nu a existat, până la ora actuală, nicio condamnare care să aibă la bază o acuzaţie de fraudare a alegerilor.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite