Efectele puciului din Turcia pentru România. Flota comună din Marea Neagră, scufundată. „Evenimentele din Turcia servesc direct Rusiei“

Proiectul susţinut de România, de înfiinţare a unei flote NATO în Marea Neagră, alături de Turcia şi Bulgaria, şi aşa fragil, are acum şanse şi mai mici de reuşită, după ce liderii politici turci au insinuat că SUA s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat

Ce repercusiuni are pentru România lovitura de stat eşuată din Turcia? În primul rând, este afectat proiectul flotei comune în Marea Neagră, propus de România şi susţinut intens de SUA, prin care ţara noastră, împreună cu Turcia şi Bulgaria ar fi urmat să pună în comun foţe navale cu scopul de a descuraja ameninţările venite dinspre Rusia. După ultimul summit NATO, desfăşurat la Varşovia în urmă cu 10 zile, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că miniştrii Apărării din statele Alianţei, până la începutul lunii octombrie, trebuie să vină cu propuneri concrete privind creşterea prezenţei NATO în Marea Neagră, ca măsură de întări Flancul Estic.

Însă analiştii consultaţi de „Adevărul“ spun că, dimpotrivă, proiectul pare că se scufundă, după ce Turcia s-a răstit la SUA, în urma puciului ratat de pe malul Bosforului. „Scad din ce în ce mai mult şansele de a avea o flotă comună. Am văzut că preşedintele Erdogan a folosit această încercare de lovitură de stat pentru a exercita constrângeri asupra bazei militare americane de la Incirlik. În acest context, din păcate, cred că se îndepărtează şi mai mult concretizarea iniţiativei propuse de România. Deocamdată, trebuie să aşteptăm reacţia SUA – în câteva luni se schimbă administraţia la Washington – pentru că, fără sprijinul american, această flotă îşi pierde fundamentul“, spune analistul politic Radu Carp.

Guvernul turc a închis sâmbătă baza aeriană de la Incirlik, folosită de avioanele americane în lupta cu Statul Islamic, pe motiv că ar fi fost folistă de pucişti pentru a-şi alimenta avioanele cu care au bombardat Parlamentul. Totuşi, duminică seara, secretarul de stat al SUA, John Kerry, a anunţat că spaţiul aerian turc a fost redeschis pentru avioanele militare americane. 

„Obţinerea unei prezenţe militare occidentale la Marea Neagră“

Pe lângă şicanele diplomatice, preşedintele Recep Erdogan şi premierul Binali Yildirim au insinuat că SUA ar fi încurajat lovitura de stat eşuată. Şi atunci, cum mai poate Turcia să susţină un proiect girat de SUA – flota comună în Marea Neagră? „Mesajele antiamericane date de oficialii turci, în frunte cu preşedintele Erdogan şi premierul Yildirim, arată că Turcia riscă să devină o vulnerabilitate pentru sistemul de apărare euro-atlantic din care face parte. Arestările ample din rândul militarilor, magistraţilor şi în general din rândul celor ce erau critici cu islamizarea ţării demonstrează premeditarea, ceea ce ne face să credem că ruptura faţă de Occident este amplu pregătită de administraţia politică. Deşi datele de acum ne invită mai degrabă la speculaţii, nu putem să nu observăm că evenimentele din Turcia servesc direct Rusiei, deoarece slăbesc NATO din interior. România este direct afectată şi acum vedem cât de important a fost summitul NATO de la Varşovia, o întâlnire parţial ratată de diplomaţia românească. Tocmai de aceea, întâlnirea miniştrilor Apărării NATO ce va avea loc la toamnă este decisivă pentru securitatea naţională. Pentru România este una dintre cele mai importante întâlniri de când a devenit parte a Alianţei, iar singura opţiune este obţinerea unei prezenţe militare occidentale consistente la Marea Neagră. În acelaşi timp, orice guvern va veni din toamnă are obligaţia de a găsi resurse bugetare pentru investiţii masive în domeniul apărării. Libertatea şi securitatea au costuri. Trebuie să investim, dar şi să demonstrăm determinare în faţa oricărei ameninţări externe, inclusiv a Rusiei“, susţine George Rîpă, preşedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată (CASA). 

Analistul politic Radu Magdin aşteaptă negoceirile dintre SUA şi Erdogan pentru a trage o concluzie. „Planurile NATO post-summit-ul de la Varşovia nu sunt afectate pe moment. Faptul că s-au luat măsuri cu privire la baza de la Incirlik nu denotă o schimbare strategică, ci o reacţie tactică nervoasă, într-un context de tentativă de lovitură de stat. Lucrurile în frontul NATO se vor calma în zilele următoare, dupa ce Erdogan va obţine ceva raportat la clericul Gullen găzduit de SUA“, spune Radu Magdin, în contextul în care Recep Erdogan susţine că cel care a dirijat puciul este Fethullah Gullen, adversarul său declarat, aflat în exil în SUA. 

Adrian Năstase, naş pentru fiica lui Erdogan

Foştii premieri şi preşedinţi ai PSD, Adrian Năstase şi Victor Ponta, au dezvoltat, de-a lungul timpului, o relaţie privilegiată cu preşedintele turc Recep Erdogan. Chiar Adrian Năstase a dezvăluit, după zece ani de la eveniment, că a avut onoarea de a fi martor, echivalentul naşului în religia ortodoxă, la cununia religioasă a fiicei lui Erdogan, în perioada în care ocupa funcţia de premier al României. „Ceremonia a avut loc la Centrul de conferinţe Lufti Kirdar din Istanbul, sala unde avusese loc cu puţin timp în urmă reuniunea NATO, în prezenţa a 7.000 de invitaţi, asezaţi la sute de mese.  Am stat pe podiumul înalt, împreună cu mirii, cu părinţii lor şi cu ceilalţi martori ai căsătoriei, am urmărit ceremonia şi, la final, am semnat că lucrurile chiar s-au întâmplat“, a rememorat Năstase, pe blogul său personal.

Tot Adrian Năstase a pornit negocierile între România şi Turcia pentru construirea unei moschei în Bucureşti.  Erdogan, pe atunci premier al Turciei, a cerut teren pentru construirea unei moschei la Bucureşti, în timp ce Năstase a cerut la schimb teren la Istanbul pentru ridicarea unei biserici ortodoxe. Ulterior, în 2015, Guvernul condus de Victor Ponta adoptă o hotărâre de Guvern prin care acordă terenul de la Romexpo pentru ridicarea unei moschei, decizie ce a stârnit proteste în Capitală. Ba chiar s-a ajuns ca terenul de la Romexpo să fie spurcat prin îngroparea câtorva purceluşi de lapte. Autorul: Marius Berenghi, fost luptător în Legiunea Străină. Deocamdată, proiectul moscheii se află în faza de avize.

Ce au înţeles Ponta şi Piedone din puci
Relaţia dintre Victor Ponta şi Recep Erdogan este atât de apropiată încât fostul premier român s-a operat la clinica preşedintelui turc, în vara anului trecut, după o accidentare la genunchi. Ponta a preferat ca şi perioada de recuperare să o petreacă tot în Turcia. Acum, în contextul puciului, Ponta a sărit imediat în apărarea preşedintelui turc, acuzând  un „sistem de propagandă“ de natură fascistă existent în România, care încearcă să îl denigreze pe Erdogan. O reacţie halucinantă a avut şi fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care a făcut o comparaţie între puciul din Turcia şi manifestările din România post-Colectiv, care au dus la căderea Guvernului Ponta. „Un popor adevărat! Un exemplu de popor care el numeşte, el dă jos, el apără. La noi, Guvernul Ponta a fost ales cu peste 5 milioane şi l-au dat jos 10 mii, nicidecum cei care l-au ales! Unde a fost atunci poporul?“, se întreabă Piedone, care a găsit şi o explicaţie pentru vitejia turcilor: „Probabil că alimentaţia e de vină la turci. Ei mănâncă foarte picant şi mult ardei iute, noi mai multă mămăligă. Turcii au viteză de reacţie pentru că ardeiul iute pune sângele în mişcare, la noi mămăliga umflă stomacul şi te adoarme“.

Relaţiile comerciale România-Turcia se ridică la aproape 4,5 miliarde de euro pe an 

Aproape 4% din exporturile României s-au îndreptat anul trecut spre Turcia, cu o valoare de 2,15 miliarde de euro, fiind al şaselea partener comercial la export, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În ceea ce priveşte importurile României din Turcia, acestea s-au ridicat anul trecut la 2,28 miliarde de euro, reprezentând 3,6% din total, plasând schimburile comerciale pe locul al nouălea. Exporturile către Turcia ar putea consemna o creştere în acest an, având în vedere că autorităţile române au primit în luna iunie o scrisoare prin care Turcia se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România. La sfârşitul lunii mai, în România erau înregistrate peste 14.500 de companii cu capital turcesc (peste 7% din totalul celor cu capital străin), cu o valoare totală a capitalului social subscris de aproape 500 de milioane de euro, ocupând locul 16 în clasamentul ţărilor străine din ţara noastră.

Cablul submarin, un proiect doar pe hârtie

Încă din anul 2006, România şi Turcia au demarat discuţiile privind realizarea unui cablu submarin de transport al electricităţi, investiţia evaluată la acel moment la 400-500 de milioane de euro. De atunci însă, lucrurile nu s-au schimbat cu mult, iar proiectul, prin care România urma să exporte energie electrică Turciei,  a rămas tot la stadiu de intenţie, pe foaie. Ultimul demers în acest sens a avut loc în februarie 2015, sub guvernarea Ponta, când Transelectrica şi compania italiană Prysmian au semnat un memorandum pentru a forma o echipă de experţi şi specialişti care să elaboreze studii şi analize ale implicaţiilor tehnice, comerciale, financiare şi juridice aferente finanţării şi construirii cablului submarin. La acel moment, fostul premier Victor Ponta susţinea că, prin realizarea acestui proiect, România va asigura Turciei şi ţărilor din zonă dezvoltarea pe baza unei energii electrice la un preţ competititv. 

100.000 de români ajung pe litoralul turcesc

În jur de 100.000 de români merg în fiecare an cu zboruri charter pe litoralul turcesc, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). De altfel, peste o mie de turişti români din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi au plecat sâmbătă către Antalya cu curse charter, în pofida tentativei de lovitură de stat din Turcia, a anunţat ANAT.