Pe lângă că Liviu Pop este complet nepotrivit pentru o asemenea funcţie esenţială pentru siguranţa şi securitatea naţională a României pe termen lung, pe lângă că este un ageamiu, un agramat şi un fanfaron, acest personaj odios ce începe să semene izbitor cu groparul educaţiei, Ecaterina Andronescu, nu ştie să facă altceva decât să pună banii ministerului în slujba unor firme căpuşă, obişnuite de mulţi ani să primească contracte grase de la stat, contra comisioane de milioane de lei. Exemplul cel mai elocvent, devenit deja de notorietate publică, îl reprezintă campania legată de materialele auxiliare.

Totul a început în august, când ministrul a anunţat că a dat un ordin de ministru în care se arată nevoia reevaluării materialelor auxiliare, căci acestea nu au mai fost evaluate din 2002. Pe lângă faptul că respectivul ordin nu se regăseşte pe pagina ministerului (şi pe nicio altă pagină de net), afirmaţiile ministrului se bazează pe minciună, fals, uz de fals şi abuz în serviciu: departe de a nu fi fost evaluate, materialele auxiliare au primit ANUAL aprobări şi autorizări (de la minister, evident; a se vedea listele de materiale auxiliare publicate pe pagina MEN). Ministrul a anulat într-o clipă munca editorilor, care deja aveau tipărite materialele pentru anul 2017-2018, cu toate aprobările în vigoare; este deci greu de crezut că ministrul şi echipa lui nu ştie că toate procedurile sunt complicate, necesitând pregătiri de 4-5 luni. De acum, timp de un semestru întreg, tot sistemul naţional de educaţie va fi nevoit să aştepte rezultatele unei „comisii de evaluare“, să procedeze la licitaţii, apoi să fie scrise, tipărite, distribuite.

Faptul cel mai clar că ne aflăm în mijlocul unui proces premergător de corupţie şi abuz este recentul ordin adresat cadrelor didactice prin care se interzice folosirea vreunui material auxiliar şi se aduc ameninţări directe, explicite.

Pe lângă exemplul uciderii Gazetei matematice (de-a dreptul revoltătoare, uluitoare şi de neacceptat încetarea ei), voi da exemplul clasei pregătitoare. La acest nivel nu sunt manuale, ci se lucrează pe materiale auxiliare, caiete, cărţi, fişe. În anii trecuţi, se primea aprobare (autorizare) prin februarie-martie, astfel că până în septembrie ele puteau fi tipărite. În acest an şcolar, câteva sute de clase vor fi obligate să improvizeze ca să poată învăţa literele de tipar şi să socotească până la 30.

Faptul cel mai clar că ne aflăm în mijlocul unui proces premergător de corupţie şi abuz este recentul ordin adresat cadrelor didactice prin care se interzice folosirea vreunui material auxiliar şi se aduc ameninţări directe, explicite: în ordin se spune că ministerul va sesiza organele abilitate, cu alte cuvinte, din nou, „cine mişcă în front, mişcă mort!“; ori sunteţi cu noi, ori sunteţi împotriva noastră; aşadar, pentru toate cadrele didactice, pentru toţi directorii (aliniaţi în poziţia de drepţi în spatele ministrului, odată ce i-a numit, anulând chiar şi concursuri pentru ocuparea acestor posturi), pentru toţi inspectorii şcolari etc., ori sunteţi cu sistemul, ori zburaţi din învăţământ.

Bineînţeles că sindicatele, care acum ar fi trebuit să se audă, tac mâlc, pentru că îşi vor primi fiecare partea leului din uriaşa pradă ce se profilează la orizont.

Asemenea ameninţări, fără precedent în ultimii 28 de ani, făcute public, au un dedesubt clar: milioanele de lei (banii noştri, adică, nicidecum cei din leafa de zeci de mii de lei a lui Liviu Pop) ce vor fi puşi în joc pentru materialele auxiliare (şi pentru manuale, desigur) trebuie să intre în buzunarele căpuşelor noastre, nicidecum în alte buzunare. Este limpede ca ziua că vor urma achiziţii, licitaţii etc. care vor fi măsluite.

Închei cu speranţa că DNA şi alte organe abilitate ale statului se vor autosesiza, vor strânge probe, vor face dosare şi vor trimite în judecată pe cei vinovaţi. Pentru restul aspectelor, sunt convins că acest atentat la siguranţa naţională a României nu va trece neobservat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, de preşedintele României şi alte instituţii în drept să acţioneze. Bineînţeles că sindicatele, care acum ar fi trebuit să se audă, tac mâlc, pentru că îşi vor primi fiecare (desigur, cei 5-6 lideri, nicidecum milioanele de membri duşi de nas de ei) partea leului din uriaşa pradă ce se profilează la orizont.