După zece ani. Ce s-a ales de toţi „locotenenţii“ lui Adrian Năstase, cel mai baron dintre baronii României
0
Considerat cel mai demn urmaş al lui Ion Iliescu, Adrian Năstase, fostul lider PSD, era, în anii 2000, „baronul absolut“ al României. Năstase a avut câţiva ”locotenenţi” importanţi în ţară, în cele mai influente structuri ale statului. După decăderea lui, începând cu 2004, o parte dintre urmaşii lui au dispărut din viaţa publică. Alţii au continuat şcoala învăţată de la Năstase şi au ajuns baronii care controlează acum România.
CLUJ-NAPOCA. Ioan Rus, baronul lui Năstase, baronul lui Ponta
Ioan Rus a fost promovat pe scena mare a politicii de Adrian Năstase, în cabinetul căruia a fost timp de patru ani ministru de Interne, perioadă în care atât influenţa politică cât şi averea lui au crescut substanţial. Întrucât Victor Ponta a ajuns în fruntea PSD beneficiind de sprijinul „grupului de la Cluj”, Ioan Rus a rămas unul dintre cei mai influenţi politicieni ai zilei, dar şi unul dintre cei mai bogaţi.
Cariera în administraţie a lui Ioan Rus a început în 1996, când a fost din august şi până în decembrie prefect al judeţului Cluj. În anul 2000, el a fost desemnat preşedinte al consiliului judeţean Cluj, funcţie pe care a îndeplinit-o mai puţin de un an, întrucât în decembrie a devenit membru al Guvernului în Cabinetul Adrian Năstase.
În 2003 a cumulat şi funcţia de vicepremier. Concomitent, în anul 2001, a fost ales în funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Cluj a PSD. În anul 2002 a devenit vicepreşedinte al partidului. Atât influenţa lui în partid cât şi averea lui aveau să crească substanţial în perioada 2000-2004, cât timp a fost ministru de interne.
SLOBOZIA. Fost baron PSD Ialomiţa, tras pe linie moartă. Mărirea şi decăderea lui Gheorghe Savu, primul „stăpân” al judeţului
După ce s-a aflat în fruntea judeţului vreme de 14 ani, Gheorghe Savu este astăzi un ilustru anonim. Puţini sunt cei care îşi mai amintesc de baroul PSD de Ialomiţa anchetat de cinci ori pentru tunuri din bani publici şi tot de-atâtea ori lăsat în libertate.
Pentru cei care nu ştiu, Gheorghe Savu a fost figura politică şi administrativă numărul 1 a judeţului Ialomiţa timp de 14 ani. Cariera sa a început în anul 1990, când devine prefectul judeţului şi preşedinte de judeţeană a tinerei formaţiuni Frontul Democrat al Salvării Naţionale.
Ocupă această funcţie până în 1996, când dispare din peisajul administrativ până în anul 2000, când obţine un mandat în fruntea Consiliului Judeţean Ialomiţa.
BACĂU. Ce s-a ales de „baronii“ lui Năstase din judeţul Bacău. Toţi „greii“ social democraţi au avut probleme cu Justiţia
Cei mai importanţi lideri ai Partidului Social Democrat din Bacău, din perioada 2000-2004, au fost condamnaţi sau sunt implicaţi în dosare de corupţie. Irina Jianu şi Cornel Iacobov au fost condamnaţi la 6, respectiv 7 ani de închisoare, fostul primar Dumitru Sechelariu a decedat şi nu a mai apucat finalul procesului penal iar Viorel Hrebenciuc este în arest preventiv, în dosarul retrocedărilor ilegale.
„Gulerele albe“ din Bacău, cum au mai fost numiţi liderii Partidului Social Democrat din perioada 2000-20004, a Guvernului Adrian Năstase, au avut mari probleme cu Legea, odată cu schimbarea puterii politice. Cei mai importanţi lideri au fost deja condamnaţi definitiv.
Cornel Iacobov a fost condamnat pe 28 mai 2012, definitiv, la 7 ani de înhisoare, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru prejudicierea RAFO Oneşti, cu 240 de miliarde de lei vechi. În acelaşi dosar al DIICOT au mai primit condamnări Toader Găurean, şase ani şi Marin Marin, şapte ani. Ambii fuseseră apropiaţi cercurilor social democrate din vremea Guvernului Năstase.
CONSTANŢA. Viaţa PSD Constanţa înainte de Mazăre. Exact acum 10 ani, garda veche era înlocuită peste noapte de echipa Mazăre-Constantinescu
Se împlinesc 10 ani de când la conducerea PSD Constanţa a fost instalat Radu Mazăre şi echipa sa, printr-o lovitură de forţă dată de Miron Mitrea, responsabilul de filiala de la malul mării.
Filiala PSD Constanţa era condusă la începutul anilor 2000 de o echipă cu vechime social-democrată, încă de pe vremea PDSR. Petre Stancă (preşedinte), Gheorghe Donţu, Liana Naum, Ştefan Giuglea sau Dan Rahău erau reprezentanţi de frunte ai partidului, care ţineau frâiele administraţiei locale sau făceau parte din Parlament.
Perioada era însă marcată de dominaţia democrată, care la Constanţa avea cea mai puternică echipă locală condusă de Stelian Duţu, preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa şi şef al Partidului Democrat Constanţa. Tot judeţul era împânzit de primarii PD, iar directorii de instituţii descentralizate (actualele deconcentrate) proveneau numai din rândurile democraţilor.
Nemulţumită de rezultatele filialei, conducerea PSD de la Centru a luat decizia-şoc de a decapita organizaţia din Constanţa, făcând un implant la care nu se aştepta nimeni.
TIMIŞOARA. Dan Ioan Şipoş, baronul lui Năstase de la Timişoara. De la PSD a sărit în barca PUR, iar apoi a eşuat la PDL
Dan Ioan Şipoş, baronul care conducea Consiliul Judeţean Timiş în epoca Năstase, a dispărut din viaţa publică. După pierderea alegerilor din 2004, iese din PSD, intră în PUR iar apoi devine PDL-ist.
Dan Ioan Şipoş a fost preşedintele Consiliului Judeţean Timiş în perioada 2000-2004, considerat epoca lui Adrian Năstase. După alegerile locale pierdute din 2004, şi după ce Năstase a pierdut alegerile prezidenţiale, Dan Ioan Şipoş şi-a pierdut poziţia de baron, acesta plecând pe uşa din dos din PSD.
În 2005, Şipos s-a înscris în Partidul Umanist Român (PUR), condus la aceea vreme de Dan Voiculescu.
Fostul şef al CJT, unul din cei mai puternici oameni din judeţ ale acelor vremuri, s-a plans că a fost neglijat de partidul din care făceau parte. Şipoş afirma că şi el şi ceilalţi au fost “ameninţaţi de către colegii de partid” să nu plece din partid.
ZALĂU. Sălajul în „epoca” Năstase: liderii de atunci, „abonaţi” la putere şi la funcţii şi astăzi
Perioada 2000 - 2004, în care la conducerea Guvernului României s-a aflat Adrian Năstase, plasează Sălajul într-o situaţie atipică, la conducerea judeţului aflându-se, atunci, un ţărănist. Pe de altă parte, este şi perioada în care se instalează - aparent defintiv - în funcţie primii doi PSD-işti ai judeţului.
În vreme ce ţara era condusă de PSD, în perioada 2000 - 2004 Sălajul făcea, într-o oarecare măsură, notă discordantă. Naţional - ţărănistul Leontin Bordaş câştiga, în 2000, cel de-al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean, Sălajul fiind singurul judeţ din ţară în care PNŢCD câştiga două astfel de mandate la rând. Leontin Bordaş a murit în 2010, în urma unei boli necruţătoare.
Sub guvernarea lui Adrian Năstase îşi începe, însă, cariera în administraţia publică Tiberiu Marc, cel care avea să devină, în 2004, preşedintele Consiliului Judeţean, funcţie deţinută neîntrerupt de atunci.
FOCŞANI. Baronii lui Adrian Năstase din Vrancea au devenit şi mai puternici sub Victor Ponta
Dacă în perioada 2000-2004 Marian Oprişan era doar un simplu preşedinte de Consiliu Judeţean, în zilele noastre acesta a prins puteri şi mai mari, devenind şeful baronilor din România.
Noţiunea de baron de judeţ a fost una care a apărut în timpul guvernării Adrian Năstase, „el însuşi” înnobilându-i cu acest titlu pe şefii de judeţe care aveau probleme de imagine. O recunoaşte şi Marian Oprişan, cel care în ultimii doi ani ai guvernării Năstase a avut mai multe meciuri cu premierul.
Anul trecut, între cele două reprize de puşcărie pe care le-a efectuat fostul prim-ministru, Oprişan făcea o declaraţie năucitoare în presa naţională.
SIBIU. Oamenii guvernării Năstase, la Sibiu. Ce s-a întâmplat cu reprezentanăţii PSD care reprezentau Sibiul în perioada 2000-2004
Dintre ”greii” PSD din perioada guvernării Adrian Năstase doar doi mai ocupă astăzi funcţii publice. Este vorba despre ioan Cindrea şi Ioan Banciu, primul actual vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu iar cel de-al doilea, actual vicepreşedinte al aceleiaşi instituţii.
Ioan Cindrea, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu, a fost în timpul guvernării Adrian Năstase deputat şi apoi secretar de stat în Ministerul Muncii, preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. În 2000, Cindrea a candidat pentru postul de primar al Sibiului, fiind învins în mod surprinzător la momentul respectiv în turul II de actualul candidat al ACL pentru alegeri prezidenţiale 2014, Klaus Iohannis, care a câştigat atunci primul său mandat de primar al Sibiului.
Din 2004 şi până în iunie 2012 Cindrea a fost deputat în Parlamentul României. La alegerile locale din 2012, a fost ales în fruntea Consiliului Judeţean Sibiu după ce l-a învins în cursa electorală pe Martin Bottesch (FDGR).
PLOIEŞTI. Mircea Cosma, la putere pe vremea lui Năstase, la putere şi acum
Devenit pentru prima dată preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, în anul 2000, pe vremea lui Adrian Năstase, Mircea Cosma şi-a menţinut şi continuat influenţa politică până în 2014. Nici măcar dosarul de corupţie în care este anchetat baronul PSD de Prahova nu i-a diminuat puterea în judeţ, recunoscut ca unul „roşu“
Tenace, influent, temut şi controversat, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, aflat la al treilea mandat în fruntea judeţului, a marcat scena politică din Prahova în ultimul deceniu.
Născut în 1945, la Baia Mare, inginerul Mircea Cosma este absolvent al Universităţii Tehnice „Traian Vuia“ Timişoara. A lucrat mai mulţi ani în domeniu, în ţară sau în străinătate.
VASLUI. Mărirea şi decăderea primului baron al Vasluiului: de la „Lordul Manole” la directorul de Cameră agricolă
Considerat cel mai influent politician vasluian în anii '90 şi la începutul anilor 2000, Ion Manole este cel din dintâi baron al vasluienilor.
Supranumit Lordul sau "Manole patru case" fostul preşedinte al Consiliului Judeţean şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PSD Vaslui s-a prăbuşit în 2004, după opt ani de conducere a celui mai sărac judeţ din ţară.
Perioada de glorie a pesedistului Ion Manole avea sa se încheie odată cu debarcarea sa din funcţie şi înlocuirea de la şefia PSD cu un alt pesedist cu veleităţi de baron, Dumitru Buzatu. Înfrângerea suferită de Manole în 2004, avea să îl aducă cu un pas în tabăra liberalilor.
A realizat, însă, că într-un judeţ în care alegătorii votează în masă PSD mutarea ar fi una neinspirată, astfel că a rămas în structurile pesediste. Prăbuşit de la cârma judeţului, Lordul Manole s-a mulţumit cu funcţii mai mici de conducere, dar strategice.
BOTOŞANI. Ce s-a ales de „greii” guvernării Năstase la Botoşani: de la funcţii în administraţia locală la puşcărie şi scandal
În timpul guvernării Năstase, Botoşaniul şi-a consolidat poziţia de judeţ ”roşu”. Membrii Partidului Social Democrat deţineau funcţiile cheie: conducerea judeţului dar şi a celor două municipii. Liderii agreaţi la aceea vreme de conducerea PSD şi guvernul Năstase au avut însă destine diferite.
Perioada decembrie 2000-decembrie 2004, a rămas în memoria colectivă, dar şi în cronicile demiocraţiei post-decembriste, drept ”Guvernarea lui Năstase”.
Este vorba de omul politic social-democrat, Adrian Năstase şi perioada în care acesta era primul ministru al României. Perioada a fost marcată de scandaluri politice, terminate, în ultimii ani cu două condamnări ale fostului prim-minsitru.
În ”epoca Năstase”, Botoşaniul era condus în exclusivitate de membrii PSD, agreaţi de conducerea centrală a partidului, dar şi de primul-ministru Adrian Nastase.
BUZĂU. Mărirea şi decăderea primului baron al Buzăului, ”Doctorul” Vasile Ion
Timp de aproape două decenii, după Revoluţie, medicul Vasile Ion a fost cel mai influent politician buzoian.
A fost unul dintre liderii luptei anticomuniste din 1989, în Buzău, iar de atunci a rămas în prim-planul vieţii publice, ca senator şi prefect, membru în partidul condus, pe rând, de Ion Iliescu, Adrian Năstase, Mircea Geoană şi Victor Ponta.
Medicul Vasile Ion, născut pe 12 ianuarie 1950, la Blăjani, în judeţul Buzău, a urmat Facultatea de Medicină Generală, specialitatea pediatrie, la Institutul de Medicină şi Farmacie din Iaşi, între 1967 şi 1973.
Până în 1989, îşi conturase renumele de cel mai bun ortoped pediatru din judeţ, astfel că la Revoluţie notorietatea l-a ajutat să se impună ca lider al mişcării anticomuniste. A preluat la nivel local rolul de organizator al Frontului Salvării Naţionale, apoi a condus filiala buzoiană a formaţiunilor derivate din acesta: FDSN, PDSR şi PSD.
BISTRIŢA. Viorel Pupeză a condus cu o mână de fier PDSR şi PSD şi a fost înlăturat de cel pe care-l promova
În perioada 2000-2004, când Adrian Năstase era premierul României, judeţul Bistriţa-Năsăud era condus cu o mână de fier de Viorel Pupeză. Acesta era şef al PDSR şi prefect al judeţului şi-l avea pe Gheorghe Marinescu în fruntea Consiliului Judeţean.
Deşi preţ de 7 ani cât a condus partidul nimeni nu mişca în front fără ca Pupeză să ştie şi să aprobe, după înlăturarea sa a dispărut de tot din viaţa politică şi publică.
Viorel Pupeză are acum 68 de ani şi este inexistent în viaţa publică şi politică a judeţului. Asta în condiţiile în care preţ de 7 ani a condus PDSR şi PSD cu o mână de fier. Decăderea sa a început abia la câţiva ani după ce Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidenţiale în 2004.
Influenţa lui Viorel Pupeză îşi are rădăcini în perioada comunistă, atunci când a făcut parte din biroul de conducere al pionierilor, fiind preţ de câţiva ani chiar şeful de cabinet al Polianiei Ceauşescu, pe atunci soţia fiului lui Nicolae Ceauşescu. Aceasta era şefa organizaţii pionierilor.
ALBA IULIA. Control total al judeţului şi scandaluri pentru putere în partid
În perioda 2000 – 2004, judeţul Alba s-a aflat, la fel ca toată ţara, sub dominaţia PSD. A fost singura perioadă în care acest partid a avut control aproape total, cu excepţia Primăriei Alba Iulia. Partidul deţinea conducerea Consiliului Judeţean, a instituţiilor publice şi a majorităţii primăriilor din judeţ.
Prima victorie electorală a PSD a fost câştigarea funcţiei de preşedinte al Consiliului Judeţean. A fost desemnat în funcţie viceporşedintele de atunci al organizaţiei judeţene Augustin Presecan. Din păcate acesta nu a rezistat în funcţie decât aproximativ un an de zile. În 2001 a fost implicat într-un accident cu un elicopter în Apuseni.
Locul acestuia a fost luat de consilierul judeţean Eugen Popa, politician foarte slab pregătit din toate punctele de vedere. Popa era controlat total de liderul organizaţiei Ioan Rus, cel care avea să obţină funcţia de prefect după ce PSD câştiga şi alegerile parlamentare în 2000. Toate deciziile importante de la Consiliul Judeţean erau luate la Prefectură.
ARAD. Preşedintele Consiliului Judeţean Arad de pe vrema lui Năstase, un traseist de profesie
Unul dintre cei care decideau asupra mersului treburilor în Arad, pe vremea lui Adrian Năstase, a fost Caius Parpală. Acesta are un parcurs politic demn de un adevărat traseist.
Caius Parpală avea să ajungă preşedinte al Consiliului Judeţean Arad în urma alegerilor locale din vara anului 2000. La acea vreme Parpală era membru al PNL, dar şi fin al lui Călin Popescu Tăriceanu.
Finele anului 2000 aduce alegeri parlamentare şi prezidenţiale, încheiate cu victoria PSD: Iliescu la Cotroceni şi Năstase la Guvern. Acesta este momentul în care Caius Parpală părăseşte corabia PNL şi se înscrie în PSD-ul condus de Adrian Năstase, asta spre supărarea naşului Tăriceanu.
În perioada acestei guvernări Parpală îşi face jocurile mai mult pe linia administrării treburilor judeţului. În PSD Arad era mai greu de acceptat ca cineva venit de la liberali să impună anumite reguli sau persoane în poziţii cheie. Astfel, Parpală se limitează la posibilităţile pe care i le oferea poziţia de şef al judeţului.
ALEXANDRIA. Mărirea şi decăderea baronilor de Teleorman. De la locotenenţii lui Năstase în 2001, la cei mai aprigi duşmani în 2014
Teodor Niţulescu (ACL) şi Liviu Dragnea (PSD) sunt astăzi cei mai aprigi duşmani. În urmă cu un deceniu, sub aripa Guvernului Adrian Năstase, cele două personaje au creat noţiunea de ”baron” de Teleorman. Unul a fost prefect, iar celălalt preşedinte de Consiliu Judeţean.Au condus judeţul bătând palma ca parteneri. Când interesele n-au mai coincis, drumurile s-au separat. Unul a ajuns în vârful puterii, celălalt face cea mai vehementă opoziţie.
Carierele politice ale celor mai cunoscuţi politicieni teleormăneni, Liviu Dragnea şi Teodor Niţulescu au început la PDSR şi PD. Succesul , faima şi averile le-au dobândit însă pe vremea când au ajuns în vârful PSD Teleorman.
Inginerul Teodor Niţulescu a câştigat fotoliul de primar al Alexandriei în 1996. După un mandat de patru ani, în 2000 Niţulescu candidează din nou şi este reales cu 85% din voturi, record neegalat până în prezent. Un an mai târziu demisionează şi preia funcţia de prefect al judeţului Teleorman, sub Guvernul Năstase. Până în 2000, prefect fusese Liviu Dragnea.
CĂLĂRAŞI. Cel mai influent politician din Bărăganul anilor 90, trai liniştit. Doru Ioan Tărăcilă, ex-ministu de Interne, este decanul Baroului Călăraşi
Retras discret din viaţa publică în urmă cu 10 ani, personaj marcant al scenei politice din anii 90, Doru Ioan Tărăcilă trăieşte liniştit şi profesează ca avocat. Fostul demnitar este în prezent decanul Baroului Călăraşi.
De-a lungul timpului, controversele legate de averea pe care a reuşit s-o strângă, estimată la 50 de milioane de dolari, au făcut deliciul presei. Moşier, latifundiar, baron sunt doar câteva dintre apelativele care l-au făcut celebru pe nr. 1 din PSD Călăraşi.
Politicianul Doru-Ioan Tărăcilă - fost ministru de interne al României, fost vicepreşedinte al Senatului şi fost senator PSD - se ţine departe de lumina reflectoarelor.Chiar dacă presa l-a numit „baron“ al Călăraşiului, menţionând că averea sa însumează 50 de milioane de euro, Tărăcilă nu a dezvăluiat niciodată reţeta succesului său în afaceri, cum de altfel nu a spus vreodată câţi bani are în cont.
TÂRGOVIŞTE. „Ieri” baron, „azi”, uitat de lume. Deputatul Ion Stan, fost şef al Comisiei de control a SRI, victimă a propriilor declaraţii
Deputatul PSD Ion Stan a fost, timp de mulţi ani (1996 - 2012), figura marcantă a judeţului Dâmboviţa, cunoscut ca un judeţ “roşu”. Declaraţiile sale despre "Puterea de la Bucureşti" pe care o acuza de conspiraţie şi trădare naţională în beneficiul FMI l-au afundat. În prezent are un dosar pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru trafic de influenţă.
”Puterea de la Bucureşti este cel puţin complice la o manoperă sistemică de falsificare a indicatorilor macroeconomici, care a împins la decizii politice greşite, ale căror efecte sunt trădarea de ţară, în varianta subminării economice şi a ştirbirii suveranităţii şi independenţei politice, urmare a aservirii faţă de organizaţii străine.
Deşi anticipăm lipsa voinţei politice de a scoate adevărul la lumina legii, este bine să se ştie că faptele ce urmează pot fi cuantificate penal cu detenţia pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.
IAŞI. Ion Solcanu, cel mai influent baron PSD din istoria Iaşiului: "Salut decizia lui Iohannis de a nu târgui voturile electoratului"
Ion Solcanu, liderul PSD care a condus judeţul Iaşi cu mână de fier, atât sub Ion Iliescu, cât şi sub Adrian Năstase, "a ieşit de la naftalină" pentru a aprecia pozitiv prestaţia candidatului ACL la preşedinţie, Klaus Iohannis.
Ion Solcanu (71 de ani) a fost timp de 18 ani cel mai puternic om din Iaşi. Într-o vreme în care singurul adversar politic redutabil era Constantin Simirad, senatorul Solcanu (demnitate pe care a ocupat-o între 1990 şi 2008) a controlat absolut orice "mişcare" în administraţia publică.
Ajuns senator, Solcanu a ocupat de-a lungul timpului funcţiile de preşedinte al Comisiei de Politică şi Drepturile Omului (1990-1992) şi al Comisiei de Învăţământ şi Cercetare (1992 - 1994).
HUNEDOARA. Mihail Rudeanu, baronul lui Năstase din Hunedoara. „Revoluţionarul” care a condus PSD şi CJ Hunedoara
Mihail Rudeanu a fost în anii 2000 unul dintre cele mai importante personaje de pe scena politicii hunedorene. A fost preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara între anii 2000 şi 2004 şi lider judeţean al Partidului Social Democrat. Familia Rudeanu a devenit în perioada guvernării Năstase una dintre cele mai influente din judeţ.
Mihail Nicolae Rudeanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din anii guvernării Năstase, a fost medic veterinar. După evenimentele din decembrie 1989, Rudeanu a intrat în rândurile foştilor revoluţionari cu certificat şi a devenit apoi şef al unei asociaţii a revoluţionarilor. Mihail Rudeanu a intrat în politică la începutul anilor 1990.
S-a orientat spre PDSR, devenind liderul partidului la nivel judeţean şi apoi din 2001 până în 2005, lider al Partidului Social Democrat. O dată cu instalarea guvernului condus de Adrian Năstase, Mihail Rudeanu a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. În acest timp ce colegul său de partid, Aurel Serafinceanu, şi el un personaj important al partidului în anii 2000, în prezent om de afaceri prosper în Valea Jiului, a ajuns prefect al judeţului.
SUCEAVA. Cum a fost tras pe linie moartă baronul PSD de Suceava, Gavril Mîrza
Fost şef al CJ Suceava în perioada 1996-2008, liderul PSD Gavril Mîrza a căzut într-un anonimat total. Deşi a reuşit să fenteze problemele cu legea, Mîrza a fost înlăturat de foştii colegi de la vârful partidului.
Gavril Mîrza, liderul PSD care a condus cu mână de fier judeţul Suceava vreme de 12 ani, a fost tras pe linie moartă de colegii din partid.
Născut în localitatea Cajvana, Mîrza a devenit, la 18 ani, profesor la şcoala din localitate. A intrat în politică, în Partidul Comunist, şi a devenit, în 1970, secretar al Consiliului Popular Cajvana. Mîrza a promovat pe linie de partid şi în 1980 a fost mutat, ca economist, la Direcţia Judeţeană de Agricultură, acolo unde a devenit ulterior director.
BAIA MARE. Guvernarea Năstase pentru Maramureş. De la primari şi şefi de Consilii Judeţene ajunşi acum în necunoscut
Ce s-a ales de baronii locali ai lui Năstase în Maramureş? De la primari, parlamentari, şefi de Consilii Judeţene ş.a.m.d. Mare lucru nu prea, pentru că Maramureşul nu se poate spune că are baroni în adevăratul sens al cuvântului. Maramureşul are câţiva oameni care sar în evidenţă, dar doar pentru un ciclu de patru ani.
Foarte puţini sunt cei care reuşesc să depăşească acea barieră de un mandat. Vin la Putere cu un partid şi de regulă pleacă acasă atunci când acel partid nu mai este favoritul poporului.
SLATINA. Marin Ionică şi Marin Diaconescu au ieşit din scenă, Rodica Stănoiu a rămas „pătată”
Cei care îşi amintesc anii 2000 nu pot uita cu siguranţă acele vremuri când teama era omniprezentă şi doar puţini îndrăzneau să înfrunte “intemperiile politice”. Întreaga ţară se afla sub stăpânirea lui Adrian Năstase, care conducea cu mână de fier PSD şi întreaga ţară. Judeţele "gemeau" sub puterea sa, iar Oltul era, ca şi astăzi, un bastion de bază al partidului menţionat.
Cel mai reprezentativ exponent al acelor vremuri din judeţul Olt a fost, fără doar şi poate, Marin Ionică. A fost unul dintre longevivi preşedinţi de Consiliu Judeţean pe care un judeţ din această ţară l-a avut în funcţie, Ionică conducând instituţia menţionată de la Olt în perioada 1992-2004. Acesta a fost şi subprefect de Olt într-o vreme şi, ulterior, chiar prefect, va chiar şi deputat PSD. Mai exact, a fost deputat doi ani în primul parlament postrevoluţionar. Nimic nu se mişca în judeţ fără ştirea sa, indiferent că vorbim despre angajări, licitaţii etc. Şi-a propulsat pe funcţii oamenii de încredere, pe care i-a ajutat să ajungă fie în administraţia publică autohtonă, fie la Bucureşti.
La acest material au participat Remus Florescu, Mădălin Sofronie, Mircea Merticariu, Sînziana Ionescu, Ştefan Both, Alina Pop, Borcea Ştefan, Ramona Găină, Dana Mihai, Simona Voicu, Cosmin Zamfirache, Iulian Bunilă, Bianca Sara, Dorin Timonea, Bogdan Iancu, Elisabeth Bouleanu, Ionela Stănilă, Ionuţ Dima, Cezar Pădurariu, Daniel Guţă, Dinu Zară, Rareş Moise, Mugurel Manea.
Se încarcă comentariile...
