Dosarul Microsoft: Cine sunt cei trei demnitari ocrotiţi de Parlament

Dosarul Microsoft: Cine sunt cei trei demnitari ocrotiţi de Parlament

Ecaterina Andronescu, Şerban Mihăilescu şi Valerian Vreme FOTO Adevărul

Numele Ecaterina Andronescu este sinonim cu haosul din Educaţie, Şerban Mihăilescu este caracterizat cel mai bine chiar de propria poreclă (Micky Şpagă), iar Valerian Vreme a fost cel mai tăcut ministru al PDL.

Ştiri pe aceeaşi temă

Din cei nouă foşti miniştri implicaţi în dosarul Microsoft, trei au statut special: sunt parlamentari. Este vorba despre Ecaterina Andronescu (PSD), Şerban Mihăilescu (UNPR)  şi Valerian Vreme (PMP), pe numele cărora nu s-a putut începe încă urmărirea penală pentru că Parlamentul se află în vacanţă, iar cei vizaţi se ascund în spatele imunităţii. Dintre cei trei, poate chiar din întreg lotul de nouă miniştri, Ecaterina Andronescu este cel mai sonor nume. La mijlocul anilor ’90, Andronescu a intrat în politica mare cu eticheta de tehnocrat, dar, repede-repede, a urcat treptele celui mai mare partid de stânga.

„Am avut o carieră de un an şi ceva ca secretar de stat în Guvernul Văcăroiu. N-am făcut politică în perioada aceea, am considerat că trebuie să mă ocup doar de învăţământ“, spunea Ecaterina Andronescu într-un interviu pentru TSD. Apoi a primit o invitaţie chiar din partea lui Ion Iliescu, preşedintele care se contopeşte practic cu istoria PSD. „Era partidul de guvernământ atunci, PDSR-ul, şi preşedintele partidului m-a invitat să fiu pe liste, pentru că, probabil, avea oarece apreciere pentru activitatea mea de secretar de stat“, povestea Andronescu. În acelaşi an a ajuns în Parlament, ca deputat, iar astăzi este la al cincilea mandat în Legislativ.

Ultima dată, în toamna lui 2012, a fost aleasă senator într-un colegiu din Sectorul 5, purtând ştampila „Garantat Vanghelie“. A cunoscut adevărata consacrare politică în Executiv, fiind numită, în anul 2000, ministru al Educaţiei şi Cercetării de către Adrian Năstase. N-a reuşit să termine mandatul, dar cei trei ani au fost suficienţi să arunce în haos întreg sistemul educaţional. Reamintim câteva „reforme“.

În 2003, a introdus testele grilă pentru examenul de Bacalaureat, sistem care i-a bulversat pe liceeni. În plus, la probele orale, absolvenţii de liceu nu primeau note, ci calificative: „admis“ sau „respins“. Pentru că măsura s-a dovedit a fi neinspirată, în anul următor s-a revenit la testarea clasică. Totuşi, pe diploma acelei promoţii, în locul notei, apare doar calificativul.

Abramburica“

În 2008, Ecaterinei Andronescu i s-a dat din nou Educaţia pe mână. Timp de un an, a încercat să dreagă busuiocul. Dacă în primul mandat a înfiinţat şcolile de arte şi meserii (SAM-uri) pentru cei care nu au obţinut o notă de trecere la examenul de capacitate, în 2009 le-a desfiinţat, convertindu-le în licee cu profil tehnic. Tot atunci, Ecaterina Andronescu a propus ca orele de educaţie fizică să se desfăşoare sâmbătă, pentru că „profesoara mea de sport ne chema la competiţii şi sâmbăta, şi duminica şi nu se supăra nimeni“. Dacă tragem linia peste cele două mandate ministeriale, în urmă nu rămâne nicidecum o reformă, ci doar o poreclă: „Abramburica“. Însă pe Ecaterina Andronescu n-a afectat-o. „Este un personaj simpatic, dintr-un film, dar eu nu m-am supărat şi nu mă deranjează“, a amintit Andronescu.

În vara lui 2012, imediat după ce Victor Ponta a preluat puterea, Andronescu a fost „unsă“ din nou ministu al Educaţiei. A preluat ideea fostului ministru Daniel Funeriu de a înfiinţa clasa pregătitoare, dar a provocat debandadă printre copii şi părinţi, neştiind dacă să lase clasa 0 la grădiniţă sau să o treacă la şcoală. „Nu degeaba are porecla Abramburica, a reuşit să ne abramburească total. Nici n-au intrat copiii în prima zi de şcoală şi deja îi anunţă că de fapt e nesigur. Dacă în trimestrul doi se vor întoarce la grădiniţă, acest trimestru unde va fi trecut? Una este ca cel mic să ştie că este la şcoală, alta la grădiniţă“, spunea Ion Cristoiu.

În Parlament, Andronescu s-a remarcat printr-un proiect de lege care prevedea ca absolvenţii învăţământului liceal care nu au promovat BAC-ul să poată intra, totuşi, la facultate, într-un an pregătitor. Altfel spus, a pus bazele „abatoarelor de studenţi“. Măsura a fost adoptată anul acesta, de către actualul ministrul al Educaţiei, Remus Pricopie, crescut chiar sub bagheta Ecaterinei Andronescu. 

Afacerea Romdidact


Numele Ecaterinei Andronescu mai apere într-un dosar penal. Procurorii DNA cercetează modul în care fostul ministru al Educaţiei a încredinţat, în 2002, unei firme private (Romdidac SA), fără licitaţie, monopolul eliberării tuturor diplomelor şcolare şi universitare, în baza unei simple convenţii.


Avere modestă în acte

Ecaterina Andronescu locuieşte într-un apartament de 140 de m pătraţi situat în sectorul 4, pe care l-a cumpărat în 2006 de la o rudă şi conduce o Toyota AV. În iunie,  Andronescu avea în cont 211.800 de lei. Din munca sa în Senatul României şi din activitatea de profesor universitar, Ecaterina Andronescu adună pe an 14.681 de euro. Fostul ministru activează şi ca profesor cercetător şi mai obţine din asta un venit anual în valoare de 47.971 de lei.

Dosarul Microsoft

Procurorii DNA spun că a pretins şi primit bani şi calculatoare de la firma Siveco, pentru a asigura derularea unor proiecte de informatizare cu ministerul. „Niciodată de la nimeni nu am pretins, nu am luat vreun ban. Mi se pare culmea culmilor. Îmi dau foc în piaţa publică dacă cineva îmi pune în cârcă asemenea lucruri“, se plângea Andronescu. Într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune, Ecaterina Andronescu s-a prezentat: „Aici infractorul de serviciu!“.

Micky Şpagă, amintirea regimului Năstase

Şerban Mihăilescu (foto) este cunoscut mai ales sub numele de Miki Şpagă, poreclă pe care a primit-o de la fostul său consilier Fănel Păvălache, condamnat în 2004 la şase ani de închisoare pentru corupţie. „Acest Păvălache a fost condamnat pentru şpagă. În cu totul altă chestiune. După care, ca să scurteze pedeapsa, în limbajul tipic, mi-a făcut mie un denunţ super profesionist “, a explicat Mihăilescu la Antena 3. Fănel Păvălache l-a denunţat pe Şerban Mihăilescu, susţinând că fostul său şef i-a cerut 11 arme de vânătoare, în schimbul menţinerii sale în funcţie.

Tot Păvălache a mai susţinut, în denunţ, că a plătit un miliard de lei vechi pentru un post în Guvern. La data comiterii faptelor, în perioada aprilie-mai 2002, Mihăilescu era şef al Secretariatului General al Guvernului, în cabinetul Adrian Năstase. În urma acestui denunţ, după numeroase termene de amânare a procesului, în 2011, Mihăilescu a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Şerban Mihăilescu este parlamentar din anul 1990, când câştigă primul mandat de deputat. În anul 2004, Mihăilescu devine senator, funcţie pe care a mai câştigat-o în 2008 şi în 2012. Din 1991 şi până în 2010 a fost membru PSD. Ulterior, devine membru şi vicepreşedinte UNPR.

Valerian Vreme, un ministru mut

Deputatul Valerian Vreme se află la al doilea mandat de deputat. Deşi ocupă un fotoliu călduţ în Legislativ de aproape şase ani, deputatul este o enigmă în spaţiul public. Cu toate acestea, timp de un an, cinci luni şi 10 zile, între septembrie 2010-februarie 2012, Vreme a fost ministrul Comunicaţiilor şi al Societăţii Informaţionale, în Guvernul Boc II. În scurtul timp în care a fost ministru, Vreme şi-a îndeplinit atribuţiile la fel de discret. Un răspuns privind liniştea apăsătoare din jurul său l-a dat chiar el, într-un articol apărut în „Adevărul“ în 2012. „Nu sunt un bun povestitor. Sunt un tehnocrat“, se descria Vreme. 

În anul 1998, Vreme s-a înscris în PNL, unde a fost membru până în 2007. Timp de şase ani, până în 2013, Valerian Vreme a fost membru PDL, partid pe care l-a părăsit, când a devenit preşedinte al PMP Bacău.  În 2008, când democrat-liberalii se aflau la putere, afacerile lui Valerian Vreme şi-au luat avânt. Potrivit declaraţiei de interese, Vreme este acţionar, împreună cu soţia sa, la mai multe firme din domeniul IT, precum UM-SOFT SRL şi S.C. Microtec SRL, care au derulat contracte cu statul, de exemplu cu Termoelectrica, chiar în perioada în care era ministru al Telecomunicaţiilor. Valerian Vreme are două apartamente, trei terenuri, două spaţii comerciale şi o casă în Oneşti.

Citeşte şi:

 

citeste totul despre: