Dosarul „Microsoft”. DNA declanşează operaţiunea „Mâini curate“ în care sunt anchetaţi nouă foşti miniştri

Dosarul „Microsoft”. DNA declanşează operaţiunea „Mâini curate“ în care sunt anchetaţi nouă foşti miniştri

DNA cere aviz pentru urmărirea penală a nouă fosti miniştri în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli DESEN Vali Ivan

Daniel Funeriu şi Valerian Vreme s-au autosuspendat din Partidul Mişcarea Populară, după ce procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au cerut începerea urmăririi penale împotriva lor, precum şi a altor şapte foşti miniştri, în dosarul „Comisioane de milioane la nivel înalt“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi nu au recunoscut acuzaţiile aduse de procurori în dosarul „Comisioane de milioane la nivel înalt” care a cutremurat din temelii clasa politică românească, având în vedere persoanele pentru care DNA cere aviz pentru declanşarea urmăririi penale, dar şi sumele pe care acestea le-ar fi luat mită, Daniel Funeriu (suspectat de abuz în serviciu) şi Valerian Vreme (abuz în serviciu) au făcut gestul de onoare pentru a nu afecta imaginea partidului din care fac parte şi s-au autosuspendat. „Partidul Mişcarea Populară reiterează sprijinul total şi necondiţionat pentru funcţionarea independentă a justiţiei, care va face cu siguranţă lumina în acest caz”, se arată într-un comunicat de presă al partidului.

Demersul celor doi foşti miniştri vine după ce vineri DNA anunţa că nouă miniştri din Guvernul Năstase şi Guvernele Boc 1, 2 şi 3 sunt suspectaţi că au luat mită pentru a încheia contracte cu preţuri umflate, care au dus la păgubirea bugetului de stat cu zeci de milioane de dolari. Este vorba despre contracte de achiziţionare a unor licenţe Microsoft în unităţile şcolare din România, de contracte pentru produse educaţionale Microsoft şi de contracte aferente derulării Programul „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI).

În acest caz, procurorii au cerut aviz de la preşedinte ţării, Senat, Camera Deputaţilor şi Parlamentul European pentru începerea urmăririi penale faţă de cei nouă foşti miniştri.
Potrivit unor surse apropiate anchetei, în acest dosar sunt vizaţi şi alţi demnitari, dar şi importanţi oameni de afaceri. Mai exact, acesta este doar începutul unui scandal care va zgudui serios mediul de afaceri şi clasa politică românească.

Contractele pentru licenţele Microsoft, luate la puricat

Acest caz a intrat în vizorul procurorilor DNA anul trecut, pe 5 iunie, la sesizarea Corpului de Control al primului-ministru, ca urmare a unui control făcut la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

Concret, raportul de control semnala încheierea ilegală a contractului de închiriere licenţe, din 15 aprilie 2009, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programului „Sistem Educaţional Informatizat”. Prin urmare, DNA s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi, respectiv, a unor infracţiuni de corupţie în legătură cu derularea contractelor.

„Lista ruşinii“

Primul nume de pe lista DNA este cel al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioadele 28 decembrie 2000 - 19 iunie 2003, 22 decembrie 2008 - 1 octombrie 2009 şi 2009 - 2012. Aceasta este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Deputatul Valerian Vreme, fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, este suspectat de abuz în serviciu, iar senatorul Şerban Mihăilescu este bănuit că, în perioada când a fost ministru coordonator al SGG (decembrie 2000 – octombrie 2003), ar fi săvârşit infracţiunile de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani.

Lista este completată de Dan Nica (fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000 – iulie 2004), Adriana Ţicău (ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004), Gabriel Sandu (ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010), Alexandru Athanasiu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003 – 2005), Mihai Tănăsescu (ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000 -2004) care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, trafic de influenţă, luare de mită şi spălare de bani.

La rândul lui, Daniel Funeriu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 – 2012)  este şi el suspectat de abuz în serviciu.

Comisioane de zeci de milioane de dolari

Procurorii susţin că au probe care demonstrează că miniştrii vizaţi „şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Mai precis, din cele 54 de milioane de dolari achitate de Guvern în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, 20 de milioane de dolari reprezintă numai comisioane pretinse de intermediari.

Mai mult, potrivit anchetatorilor, contractul cadru de licenţiere Microsoft a fost dat fără licitaţie firmei Fujitsu Siemens Computers, invocându-se în mod fals că aceasta ar fi unic distribuitor în România al licenţelor Microsoft. Consecinţa a fost un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de cel real.

Fujitsu Siemens Computers nu era distribuitor de produse educaţionale, iar discountul acordat de firma Microsoft în considerarea Guvernului României a ajuns în conturile firmei private.

Siveco, ajutată să câştige licitaţiile pentru SEI

Alte ilegalităţi ar fi fost comise în cazul achiziţiilor pentru Programul „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI), privind implementarea sistemului alternativ de educaţie asistată de  calculator, derulat cu firma Siveco. Prin acest program, unităţile de învăţământ au fost dotate cu laboratoare informatizate, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.
Preţurile de achiziţie a soluţiilor software au fost însă umflate, fiind cu mult mai mari decât cele practicate pe piaţă, susţin procurorii.

„Procedura de achiziţie a fost restricţionată, iar prin încheierea contractului şi acceptarea cesionării acestuia s-a urmărit de fapt favorizarea firmei Siveco şi a firmelor colaboratoare. Achiziţiile în cadrul Programului SEI au fost efectuate la preţuri cu până la 50% mai mari, iar continuarea proiectului cu firma Siveco, în cadrul etapei a IV-a, a fost impusă de condiţiile împovărătoare ale contractului de leasing financiar care era în derulare, deşi actele de control recomandau efectuarea unei proceduri de achiziţie”, se arată în comunicatul DNA. ;

Ce fapte le impută procurorii anticorupţie foştilor miniştri

Ecaterina Andronescu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco şi ar fi înlesnit firmei Siveco încheierea ilegală a contractului. Andronescu ar fi pretins şi primit mită de la firma Siveco şi firmele colaboratoare, constând în sume de bani sau calculatoare.

Valerian Vreme ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, prin care ministerul a plătit 8,8 milioane de euro, preţul nereflectând discountul acordat de Microsoft. Totodată, Vreme nu ar fi dispus măsuri în urma sesizării făcute de FTS România privind servicii neprestate.

Dan Nica ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. În perioada aprilie – noiembrie 2004, Nica ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip offshore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României.

Adriana Ţicău ar fi aprobat bugetul pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft. De asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri prin care au fost favorizate Fujitsu Siemens Computers şi Siveco.

Gabriel Sandu ar fi iniţiat şi contrasemnat HG 460/2009 prin care MCSI a fost autorizat să achiziţioneze produse software. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în care a impus criterii restrictive, pentru favorizarea firmelor respective. Sandu ar fi pretins de la un avocat 1,8 milioane de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft. Alte 3 milioane de euro ar fi primit de la asocierea respectivă, printr-o societate offshore, pentru încheierea acordului cadru din 2009-2012, privind închirierea de produse software.

Daniel Funeriu ar fi semnat şi promovat spre aprobare „Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”, în care se atesta „ilegal”, spun procurorii că acesta „permite încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli”. MCSI a plătit 8,8 milioane de euro pentru 180.000 de licenţe, deşi necesarul era de circa 100.000.

Alexandru Athanasiu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco. În acest mod, MEC ar fi plătit pentru licenţele software cu 40-50% mai mult decât valorau.

Mihai Tănăsescu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco. În perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la  Fujitsu Siemens, prin intermediari, suma de 82.000 de euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”. Firma din Liechtenstein era controlată de unul dintre intermediari şi a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computers.

Şerban Mihăilescu l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze HG 1473/2003, HG 470/2004 şi respectiv Contractul de licenţiere Microsoft, în condiţiile pe care le negociase cu Fujitsu Siemens, în perioada în care îşi desfăşurase activitatea ca ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de 20 milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi offshore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României. 

Cine a trecut pragul DNA până acum

În acest dosar au fost audiaţi până acum mai mulţi miniştri, foşti şefi ai Secretariatului General al Guvernului, dar şi directori din Microsoft.

Astfel, prin birourile procurorilor DNA au trecut în luna iulie a acestui an şeful Secretariatului General al Guvernului (SGG), Ion Moraru, Eugen Bejinariu, fost şef al SGG din perioada lui Adrian Năstase şi avocatul Doru Boştină.

De asemenea, în acest dosar a fost audiat şi ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu. În 2009, acesta ocupa funcţia de secretar de stat în Ministerul Educaţiei.

O zi mai târziu au fost citaţi şi fostul director general interimar al Microsoft România Sorin Eftene şi fostul secretar de stat Ioan Cordoş.  Dintre toţi, cel mai mult a stat la audieri fostul director Microsoft, care de altfel a refuzat să spună de ce a fost chemat la DNA. La acea vreme (în luna iulie), anchetatorii începuseră urmărirea penală în acest caz in rem (faţă de fapte, nu de persoane - n.r.) pentru acuzaţiile de trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

Ei au încercat să-l audieze în iulie şi pe vicepreşedintele PSD Dan Nica. Europarlamentarul a părăsit însă ţara imediat ce a primit invitaţia, procurorii nereuşind să-l audieze nici până astăzi.

Un caz similar a decimat clasa politică italiană

Ancheta demarată de procurorii români aduce aminte de un caz celebru din politica italiană de la începutul anilor 1990. Atunci, o investigaţie de amploare pe un caz de corupţie denumit de presă „Mani pulite” (Mâini curate) a dus la dispariţia a patru partide politice şi la punerea sub învinuire a mai bine de jumătate dintre politicienii din parlamentul italian. Mai mulţi oameni politici acuzaţi de fapte grave de corupţie s-au şi sinucis după deconspirarea faptelor pe care le-au comis. Mita totală pe care oamenii politici ar fi primit-o se ridica la peste 3 miliarde de euro. 

Totul a început în februarie 1992, când un membru al Partidului Socialist Italian, Mario Chiesa, a fost arestat pentru că a pretins mită de la o firmă. Chiesa a dat procurorilor informaţii privind actele de corupţie în care erau implicaţi colegii săi de partid care îi întorseseră spatele când a fost arestat. Când a văzut amploarea pe care o ia ancheta, guvernul lui Giuliano Amato a încercat să schimbe legislaţia prin ordonanţă de urgenţă şi astfel unele fapte penale legate de corupţie să fie trecute la fapte administrative, ceea ce i-ar fi amnistiat pe mulţi dintre politicienii corupţi. Însă, opinia publică a fost împotriva acestei schimbări şi astfel preşedintele Republicii de atunci, Oscar Scalfaro, a refuzat să semneze documentul, iar modificarea legislativă nu a mai fost făcută. (Ioana Nicolescu)

Urmărire penală cu aviz de la Preşedinţie, Parlament şi UE

Pentru a putea începe urmărirea penală împotriva foştilor miniştri, DNA are nevoie de avizul unor instituţii. Astfel, în conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, a cerut procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Senatul şi Camera Deputaţilor, pentru avizarea începerii urmăririi penale a actualilor parlamentari Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Adriana Ţicău şi Şerban Mihăilescu.

În cazul europarlamentarului Dan Nica, Kövesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European privind ridicarea imunităţii parlamentare, în vederea declanşării urmăririi penale. Pentru alţi patru foşti miniştri vizaţi în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Gabriel Sandu, s-au formulat solicitări similare către preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit legii privind responsabilitatea ministerială 115/1999, numai Camera Deputatilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru eventuale fapte penale săvârşite în exerciţiul funcţiei.

Conform aceleiaşi legi, preşedintele României este sesizat, pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Andronescu: „Niciodată nu am favorizat pe nimeni“

Cei mai mulţi dintre foştii miniştri pentru care procurorii cer aviz ca să poată începe urmărirea penală susţin că sunt nevinovaţi.

După anunţul de vineri al anchetatorilor, cea mai vocală în declaraţii a fost Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei. „Nu am cerut şi nu am luat niciun leu de la nimeni. Nu-mi aduc aminte de niciun contract cu Microsoft. Niciodată nu am favorizat pe nimeni şi nici nu am cerut avantaje”, a susţinut Andronescu.

Contactat telefonic, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu a refuzat să comenteze acuzaţiile procurorilor. Numele acestuia este legat de cel al ministrului Comunicaţiilor de la acea vreme, Valerian Vreme, care a declarat că este vorba de Hotărârea de Guvern 460/2009, în baza căreia s-a făcut un contract pentru suplimentarea numărului de licenţe din şcoli, pe care l-a semnat. „Eu am achiesat la soluţia care mi-a fost propusă la acel moment de personalul tehnic din minister”, a spus acesta.

La rândul lui, fostul ministru Alexandru Athanasiu susţine că este nevinovat. „N-am luat mită, nu am spălat bani, nu am conturi offshore, nici în străinătate în bănci”, a declarat şi Athanasiu.

„Societăţi offshore nu am deţinut şi nu deţin nici direct, nici indirect. Nu am cerut şi nu am condiţionat primirea de bani sau alte foloase din partea nimănui”, a susţinut şi Dan Nica. Actualul şef al Guvernului, premierul Victor Ponta, nu a făcut prea multe declaraţii pe marginea acestui subiect pe motiv că niciun ministru din cabinetul său nu se regăseşte în dosar. (Ioana Nicolescu)

citeste totul despre: