Din răceala domnului Coldea

Cererea domnului Coldea pare un gest politic, în contextul furtunii iscate de clipangela lui Sebastian Ghiţă. Confirmările venite din lumea politică, cu tot cu părerologia de rit canapelistic aferentă televiziunilor de ştiri, fac această situaţie una toxică. Poate că în era post-adevăr există şi o variantă de post-scandal, dar SRI-ul a reuşit să se apere, instituţional vorbind, chiar şi cu preţul retragerii domnului Coldea.

„...comisia specială a precizat că din activitatea domnului Coldea, supusă verificării, nu au rezultat elemente care să se constituie în încălcări ale legii sau normelor interne în vigoare. După prezentarea raportului, Biroul Executiv a decis repunerea în funcţie a domnului general-locotenent Florian Coldea.” - Adevărul

În ciuda acestei concluzii, domnul general Coldea a cerut trecerea în rezervă. Îmi este neclar dacă asistăm la o şaradă de imagine, dar nici nu cred că vom afla vreodată care a fost situaţia. Referinţe instituţionale, obiective nu există într-un serviciu secret, mai ales într-unul care deserveşte un stat a cărui politică virează de prea multe ori spre instinctul mafiot. Nici să cred că politicul NU are influenţe în lumea aceasta nu îmi este uşor. Dezbaterea este una academică, iar concluziile sunt de duzină şi ieftine.

Singurul aspect asupra căruia aş „privi cu îngrijorare”, vorba domnului Iohannis, este că acţiunile unui fugar şi acuzele aruncate în mass-media de către acesta pot decapita cariere într-o instituţie. Din această perspectivă, păstrarea liderului civil, dar numit politic, în funcţie, în timp ce ofiţeri de carieră pică în jurul este curioasă. 

Dacă acest întreg scandal reprezintă o modalitate de a schimba vârful civil al SRI, săparea la fundaţia instituţiei este o soluţie cel puţin mafiotă. Dacă este un simplu caz de schimbare a unui lider care a strâns prea multă putere, din nou, ne întoarcem la corectitudinea intenţiilor unui fugar dat în urmărire internaţională. Puterea politică pare să fie sintagma care construieşte acest scandal.

Bunul simţ ar indica o retragere cel puţin tactică de la părerologie. Ar cere să ne investigăm întâi societatea şi imixtiunea politicului pervers în toate cotloanele ei, nicidecum să luăm jumătăţi de adevăr apărute prin presă şi să înfiripăm telenovele acolo unde semnalul tembelizorului emis de Sebi Ghiţă dă cu lipsă.

Aşa cum scriam mai demult, dacă domnul Ghiţă, în realitatea concepută de dânsul, devine avertizor de integritate pentru cele mai importante instituţii ale statului român, atunci ne putem întoarce la orice altă ocupaţie care nu implică atenţia. Cred că SRI-ul are resurse să treacă peste această situaţie, chiar şi prin colaborarea cu factorul politic, de a recladi încrederea instituţională. Rămâne de văzut în ce măsură poate politicul să construiască, în loc să dezbine.

Domnul Coldea, prin natura muncii sale, dar şi a unei cariere aparent fulminante, pare să pice în propria sabie, de sacrificiu. SRI-ul iese uşor slăbit, dar protejat de orice scandal suplimentar, în această telenovelă. Politicul priveşte cu îngrijorare şi joacă în continuare cărţile.

Dacă decizia domnului Coldea este rezultatul unui război intern, instituţional sau al unui joc politic cu mize locale (dar care se pot întinde şi până la Casa Albă, în funcţie de părere sau boala mintală), este în continuare un mister, cel puţin pentru mine. Spun doar că mai bine să avem un mister bine protejat, decât un serviciu secret afectat de ingerinţe politice. Domnul Iohannis ar da bine să corecteze unele exagerări, în acest sens.