Depinde şi de noi, alegătorii, ca votul de duminică să fie corect şi relevant
0Societatea este inerţială şi conservativă. Nu plonjează în aventuri cu final necunoscut. Societatea românească a evoluat foarte mult. Sub comunişti am stat 45 de ani, sub Iliescu 10 ani, sub Dragnea nici 3 ani. Un progres evident. Am învăţat democraţia foarte repede. 30 de ani nu înseamnă prea mult la scara istoriei. Pe 26 mai alegătorii au spus STOP regimului PSD-ALDE. Acel STOP a avut efect. Azi este istorie.
Organizarea scrutinului de duminică
Este mult superioară celei de acum 10 ani, şi chiar celei din 26 mai. Evidenţa informatică a celor care au votat împiedică votul multiplu. În străinătate nu mai este nevoie de trecerea datelor pesonale ale alegătorilor pe hârtie, pentru că ele există oricum în memoria serverelor la care sunt „legate” tabletele de scanare a actelor de identitate. Chiar şi semnătura va fi dată tot pe tabletă. E o creştere a numărului celor care votează în unitatea de timp. În străinătate se poate vota de vineri la prânz, sâmbătă, şi duminică. Depinde şi de alegători să nu vină buluc la vot doar duminică, şi apoi să reclame că s-au făcut cozi imense. Bănuiesc că va exista şi la aceste alegeri un sistem de evidenţiere în timp real, pe site-ul AEP, a prezenţei la vot. În felul acesta vom afla câţi alegători au votat vineri şi sâmbăta. Astfel că nu vor mai putea arunca vina pe organizatori. O sugestie pentru organizatori: măriţi numărul cabinelor de vot în secţia de votare, pentru că spaţiu există.
Fraude în procesul electoral
Mai sunt posibile, dar doar în mică măsură. Fiecare candidat are acces la copiile proceselor verbale care consemnează rezultatele în fiecare secţie de votare şi îşi poate verifica numărul de votanţi. Este necesar un instructaj mai amplu, pentru cei care completează aceste procese verbale, să nu se producă erori. În dosarul „Referendumul”, în care Dragnea a fost condamnat, au fost condamnaţi şi un număr de şefi de comisii electorale, aşa încât s-a văzut ce pot păţi cei care se pretează la astfel de ilegalităţi. În procesele electorale anterioare n-au fost fraude într-o proporţie semnificativă. Prefecţii şi subprefecţii care se îmbolnăvesc subit, şi posibil afectează procesul electoral, să ia aminte că pot fi anchetaţi şi judecaţi pentru aceste fapte, considerate infracţiuni în legea electorală.
Prezenţa la vot
Este extrem de importantă şi depinde de noi, alegătorii. Una este să ai un scrutin cu 35% prezenţă la vot, şi alta cu 60-70%, cum vedem în alte ţări. Dacă nu mergem la vot, se va întâmpla ca în 2016, când 18% dintre alegători au decis cine să ne guverneze din 2017 până în 2019. Faptul că preşedintele Iohannis are procente mari în sondaje, nu trebuie să fie o scuză pentru cei care îşi propun să nu vină la vot. Votul este deschis oricărui rezultat, dar relevanţa rezultatului depinde de prezenţa la vot. Nici nu este necesară deplasarea în localitatea de domiciliu pentru a vota. Se poate vota oriunde pe liste suplimentare.
Importanţa funcţiei prezidenţiale
Am văzut în ultimele luni cum preşedintele Iohannis a blocat, pur şi simplu, coaliţia PSD-ALDE. E posibil ca şi acesta să fi fost unul dintre motivele pentru care ALDE a părăsit coaliţia de guvernare. Preşedintele are încă multe pârghii de acţiune, pe care le şi foloseşte atunci când apreciază că au efect maxim. De exemplu, referendumul din 26 mai, organizat simultan cu europarlamentarele, pare să fi potenţat o prezenţă mai mare la vot, fapt care a şi dat o semnificaţie aparte acestor alegeri. Şi rezultatul referendumului a fost important, guvernul nu mai poate ataca justiţia prin OUG-uri. Este adevărat că în timpul regimului PSD, preşedintele a pierdut o parte din prerogative. I-au rămas suficiente alte pârghii, prin care poate influenţa decisiv soarta ţării. Ultimele luni sunt o dovadă certă în acest sens.
Nu există scuze serioase pentru absenţa de la scrutin. Şi dacă eşti bolnav, poţi chema urna de vot mobilă. Este o datorie cetăţenească de primă importanţă, prin care cetăţenii îşi pot decide soarta. Aşa e în democraţie. Iar cei care absentează nu au dreptul să se plângă de viitorul preşedinte al ţării.