
De ce „pace contra teritorii” nu poate fi o soluţie la războiul Rusia-Ucraina
0Rusia, nici conducătorii dar nici poporul, n-au reuşit să înveţe ce avantaje ar avea convieţuirea în pace şi colaborare cu statele lumii. Acuză America, UE şi NATO că îşi propun să atace Rusia. Ca să ce? Să stăpânească un popor de 150 de milioane care i-ar respinge şi sabota în orice moment? Pentru resursele naturale? Pe acestea le pot cumpăra, cum au şi făcut.
Cu veniturile formidabile pe care le obţin din tehnologia foarte înaltă de care dispun pot cumpăra orice. Şi pe care Rusia nu o deţine. Rusia are două enclave, Kalinigrad şi Transnistria, de care occidental nu s-a atins, fix pentru motivul că nu vrea un război cu Rusia.
Prin comparaţie, China şi-a dezvoltat relaţiile comerciale şi economice cu occidentul, a atras investiţii străine uriaşe, şi a progresat enorm. Şi nu vrea să-şi rişte acest progres prin invadarea Taiwanului. Exact pe dos de cum procedează Rusia.
Există opinii din care rezultă că „pace contra teritorii” ar fi soluţia acestui război
Am văzut comentarii la precedentul articol, comentarii în care se încearcă demonstraţia necesităţii acestei soluţii.
Iată argumentaţia comentatorului.
„Asta cu pierderile armatei ruse, că nu mai au rachete/muniţie şi că Putin e pe moarte, cum ne tot spune media occidentală, sunt vrăjeli. Realitatea este aşa cum au spus-o Macron şi Kissinger: Teritorii contra pace. Aşa va fi”.
Nu sunt deloc vrăjeli. Experţii de la Foreign Policy spun aici, cu totul altceva. Pe cine credem? Pe Putin sau expertiza occidentală? Fiecare alege ce vrea.
Iată opinia experţilor occidentali aici.
„Departe de a fi ineficiente sau dezamăgitoare, aşa cum au susţinut mulţi, sancţiunile internaţionale şi retragerile voluntare ale afacerilor au exercitat un efect devastator asupra economiei Rusiei. Deterioarea economiei a servit ca o completare puternică, chiar dacă subapreciată, a peisajului politic în deteriorare cu care se confruntă Putin”, scriu, într-un articol de opinie pentru Foreign Policy, Jeffrey Sonnenfeld, profesor de managemnet şi decan asociat la Yale School of Management, şi Steven Tian, director de cercetare la Yale Chief Executive Leadership Institute.
Mai spune comentatorul:
Nicio cancelarie occidentală nu pariază pe victoria Ucrainei, nici nu-şi doresc o înfrângere a Rusiei. A spus-o şi Macron: Să nu umilim Rusia. Ce concluzie tragem din toate astea? Că susţinerea Ucrainei este doar prin declaraţii... Astea nu costă nimic şi dau bine la popor.
Susţinerea Rusiei doar prin declaraţii? Dar zecile de miliarde de dolari, constând în echipamente militare, ajutoare umanitare şi în susţinerea economiei Ucrainei, ce sunt? Declaraţii? Doar America a cheltuit până acum 30 de miliarde de dolari în susţinerea Ucrainei.
Slăbiciunea lui Putin şi a Rusiei rezultă cel mai bine din faptul că nu a reuşit să blocheze fluxul de echipamente militare din occident către Rusia. Nici cu ameninţări nucleare, nici cu rachete de mare precizie, nici cu spionaj. Şi acest flux a crescut, cuprinzând arme din ce în ce mai sofisticate şi mai eficiente, de genul rachetelor HIMARS. Va creşte în continuare, dispărând şi reţinerea că ucrainenii nu ştiu să le folosească, pentru că instruiesc militari ucraineni cu zecile de mii în ţări occidentale. Putin nu reuşeşte să controleze graniţa vestică a Ucrainei, şi asta îl va duce la pierderea războiului.
Alte opinii ale comentatorului:
Teritoriile cucerite de ruşi nu se vor întoarce la Ucraina niciodată, pentru că nu va avea niciodată capacitatea de a învinge o putere nucleară. Reţineţi: Niciodată! Şi mai este ceva... După Crimeea şi ”sancţiuni” au fost unii occidentali care au spus că, de fapt, Crimeea nu a fost teritoriu ucrainean istoric, ci rusesc. Despre asta este vorba... Mulţi decidenţi occidentali gândesc, dar nu prea spun, că războiul Rusiei este legitim. Nu vreau să vorbesc despre Insula Şerpilor, Bucovina de Nord... Pentru aceste motive Ucraina nu va câştiga războiul, ba va avea pierderi şi mai mari dacă va contiua, iar Occidentul va fi mulţumit dacă Rusia va fi satisfăcută. Vine iarna şi gazul rusesc este dorit ca aerul.
Nu este vorba de arme nucleare în acest război. Dacă Rusia îndrăzneşte să activeze măcar armele nucleare, va fi instant neutralizată militar de rachetele şi avioanele NATO. Nu se înţelege faptul că forţa militară a NATO, în oameni, tehnică militară de înaltă tehnicitate, management, este de cel puţin câteva ori mai mare decât a Rusiei. Asta ca să nu mai vorbim de forţa economică a ţărilor din NATO.
Generalizarea războiului la nivelul Rusia-NATO ar paraliza Rusia pe zeci de ani de acum înainte. Şi Putin, în toată nebunia lui, ştie foarte bine acest lucru.
De ce ar fi războiul Rusiei legitim? O altă aberaţie care vine doar în capul unora ca Viktor Orban. De când are dreptul Rusia, în numele propriei apărări, să decidă soarta popoarelor vecine? Când şi dacă să intre în NATO, cum şi dacă să se înarmeze. Şi dreptul de a invada ţări vecine, provocând zeci de mii de morţi, într-un dispreţ teribil faţă de viaţa inclusiv a civililor.
Comentatorul meu are şi dreptate când spune:
Să nu uităm condiţiile în care Ucraina a renunţat la armele nucleare. A încheiat Tratatul de la Budapesta prin care s-a obligat să-i cedeze Rusiei arsenalul nuclear din timpul URSS-ului iar Marea Britanie, SUA şi Rusia îi garantau integritatea teritorială... Astăzi, Rusia, unul dintre garanţi, a atentat la integritatea teritorială a Ucrainei, ce fac ceilalţi doi garanţi? Trimit instructori?! Nu cumva trebuia să trimită armate care să apere teritoriu Ucrainei? Ce înseamnă că garantezi? Declaraţie în vânt?
Este o bună motivaţie pentru care Mare Britanie şi SUA ar fi trebuit să intervină direct în războiul Rusia-Ucraina, conform Tratatului de la Budapesta. Fluxul de armament către Ucraina are în spate cel puţin acest angajament.
Lavrov şi Putin visează „wishful tinking”
Lavrov a declarat că "agresivitatea" naţiunilor occidentale în impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei indică o concluzie simplă, şi anume că "nu este vorba despre Ucraina, ci despre viitorul ordinii mondiale”.
Adică, Rusia şi Putin vor să decidă viitorul ordinii mondiale. De la nivelul unui PIB/locuitor mai mic decât al României, cu o armată care după 5 luni a reuşit să ocupe doar 20% din teritoriul Ucrainei, cu nişte pierderi umane şi militare colosale. Faptul că are arme nucleare nu este relevant din două motive. Întâi că ar dispărea şi Rusia într-un război nuclear şi, în al doilea rând, NATO poate paraliza Rusia militar dacă sesizează intenţia acesteia de a apela la arme nucleare. Iar la modul cum funcţionează acum sistemele de urmărire şi observaţie deservite de sateliţi este imposibil să ascunzi intenţia de a apela la arme nucleare.
Dacă s-ar aplica soluţia „pace contra teritorii” Rusia nu se va opri la Ucraina
Este evident acum. Rusia deja vizează, şi nici nu ascunde acest lucru, Republica Moldova şi Ţările Baltice. Îşi poate permite occidentul aşa ceva? Să legitimeze o naţiune agresoare să ocupe mereu alte state? Exclus! Rusia trebuie învinsă şi umilită acum, fie şi cu intervenţia militară directă a NATO, dacă altfel nu se poate.
Importul de hidrocarburi din Rusia va fi compensat într-un fel sau altul, tehnologiile moderne şi economisirea lor o perioadă de timp va permite acest lucru.
Dar Rusia trăieşte 50% din exportul de hidrocarburi. A oprit livrările prin conducta Nord Stream 1 câteva zile, după care a reluat livrările, când şi-a dat seama câţi bani pierde.
Milioane de ruşi au părăsit şi părăsesc în continuare Rusia, oameni de cea mai înaltă calificare, care îşi găsesc joburi în lumea occidentală
Soluţia este, mai degrabă, alta.
Poporul rus şi elitele intelectuale şi militare de la Moscova să realizeze spre ce prăpastie duce Putin Rusia, şi să-l schimbe de la putere.
Să vină o conducere nouă, care să urmeze drumul Chinei, care nu s-a simţit ameninţată de occident şi de America, şi a acceptat o colaborare economică, comercială, financiară cu restul lumii şi a ajuns în primele trei ţări din lume în privinţa PIB-ului.
Un comentariu
Domnule Profesor, comentatorul dumneavoastră ar dori să nu aibă dreptate, însă deducţiile respective au la bază declaraţiile lui Macron. Avem voie să-l ignorăm? Cum să nu ţinem cont de faptul că Macron avansează soluţia ”teritorii contra pace”? Putea să se gândească la o astfel de rezolvare, da, dacă Ucraina bătea în retragere, ca o ultimă soluţie pentru stingerea conflictului. De ce să spună aşa ceva în acest moment?
Aşa cum nu înţeleg nici declaraţia NATO că Suedia şi Finlanda nu vor fi apărate de alianţă, în cazul unui atac rusesc. Bun, nu avea de gând să apere cele două ţări, nu sunt membre, pot înţelege, dar de ce să-i spui lui Putin aşa ceva? Nu era indicată o poziţie misterioasă? Nu ştim, o să analizăm, o să decidem, ceva în genul ăsta. Cum să-i spui lui Putin că Suedia şi Finlanda, ţări UE, nu vor fi apărate de NATO?! Ce să mai spunem de Republica Moldova... Cum credeţi că au primit moldovenii vestea că NATO nu va apăra Suedia şi Finlanda? Ţări membre UE.
Cum să nu ţinem cont de Macron, atunci când spune că Rusia nu trebuie umilită? Putea să gândească asta, deşi nu este în regulă, Rusia a început războiul, dar o spunea atunci când era cazul, dacă era cazul. De ce să spui aşa ceva în avans?
Există o logică în toate, Macron nu este un idiot. Temerea mea este că decidenţii occidentali ştiu că Putin, în nebunia lui, ia în calcul folosirea armei nucleare în Ucraina, dacă altă soluţie de victorie nu mai are. Dumneavoastră spuneţi că NATO va ataca, va neutraliza, bine ar fi, însă eu cred că va aplica ”procedeul Suedia şi Finlanda”. Nu sunt cotizanţi, nu ne băgăm.
De ce ar vrea Occidentul ca Rusia să nu fie umilită în Ucraina? Adică să nu piardă războiul... Pierderea acestui Război scoate Federaţia Rusă din rândul marilor puteri, atât cât mai este. Este posibilă chiar dezintegrarea. Ce va fi în locul său? Asta-i întrebarea! Vorbim de o putere nucleară cu un arsenal impresionant. Pe mâna cui ajunge? Dar resursele naturale? În această ecuaţie, părerea mea, Ucraina nu contează. Iar Macron şi-a asumat rolul ingrat de a spune lucruri care par trăznite. Nu sunt trăznite, sunt îngrijorări reale, ne aflăm într-o situaţie teribil de complicată.
Dar eu sunt un habarnist, nu mă pricep la lucrurile astea, comentez pe baza informaţiilor din presă, poate că nu înţeleg mersul lumii, bine ar fi ca analiştii occidentali care analizează economia Rusiei să aibă dreptate şi rezolvarea conflictului să se facă prin implozie. Cum ar spune tataia Vântu: Dormiţi liniştiţi, sancţiunile economice vor aduce implozia!