De fapt, ce câştigă PSD din cererea de revocare a doamnei Kovesi?

Dincolo de ce va face sau nu va face Tudorel Toader astă-seară, e legitimă întrebarea din titlu, pentru a lămuri ce urmăreşte PSD prin cererea de revocare a dnei Kovesi. Presiunile din PSD asupra lui Tudorel Toader sunt uriaşe. De la Codrin Ştefănescu: „Tudorele, fă ceva, aşa nu se mai poate”, la declaraţia premierului Dăncilă: „să facă corect ceea ce trebuie să facă, de fapt, un ministru al Justiţiei”.

Cel mai tranşant a fost Liviu Dragnea: „mă aştept să nu se facă de râs”.  Antologică replică. Adică Dragnea decide dacă independentul, apoliticul, specialistul în drept Tudorel Toader se face sau nu se face de râs. Şi cum s-ar face de râs, cerând revocarea dnei Kovesi, sau dimpotrivă? Mister!

Să menţionăm că cererea de revocare nu este echivalentă, nici pe departe, cu revocarea de facto a şefei DNA. Urmează un aviz al CSM (facultativ) şi, în final, decizia preşedintelui Iohannis. Care poate fi de revocare sau nu. Nu cred că PSD îşi face iluzii în acesta privinţă. Că preşedintele Iohannis se va grăbi s-o revoce pe dna Kovesi, mai ales că nu există motive întemeiate, legale, pentru acest gest. Doar „impresiile” subiective, fie ele şi ale ministrului Toader, nu sunt suficiente. Este nevoie de probe juridice, în sensul real al termenului. Adică expertizate de criminalişti. Nu show-rile tv constituie probe juridice.

Până la urmă, ce câştigă PSD din cererea de revocare a dnei Kovesi?

Ştiind toate acestea, să vedem ce câştigă PSD în urma unui spectacol care s-ar putea dovedi un fiasco total.

• Speră ca independentul, apoliticul, specialistul în drept Tudorel Toader să facă „treaba murdară” în locul PSD. Şi astfel, capii penali ai coaliţiei PSD-ALDE să nu mai fie acuzaţi de interferenţa politicului în justiţie.
• PSD trebuie să dea satisfacţie baronilor şi nomenclaturii de partid că „face ceva”, în privinţa justiţiei care începe să pronunţe decizii definitive sau doar în primă instanţă, în dosare grele, în care sunt cercetate înalte „feţe” ale conducerii PSD-ALDE. Acum, după eşuarea asaltului cu legile de funcţionare a justiţiei, „gata până la Crăciun”, dar care se împotmolesc mult şi bine la CCR, la preşedinţie, pot fi retrimise în parlament, iarăşi la CCR, „boală lungă moarte sigură”. Calea parlamentară a dus la întârzierea şi atenuarea celor mai importante prevederi ale legilor. Cum OUG-uri nu sunt de conceput, după scandalul iscat de OUG 13, PSD demonstrează în acest fel, propriului aparat, că mai are gloanţe în lupta cu justiţia independentă.
• În fine, un al treilea obiectiv, să-l transforme pe Iohannis în „ţinta perfectă” a tirului de atacuri pornit de la PSD. Că este „moţul” statului paralel (Tariceanu), că este beneficiarul statului paralel, că blochează prin conivenţă cu  DNA a derularea programului de guvernare, deci a bunăstarea românilor. Şi acest tir va continua luni bune de acum înainte, şubrezind prin atacuri mediatice poziţia lui Iohannis în cazul în care va dori să candideze pentru un al doilea mandat.

În concluzie

Oricare ar fi decizia sa, Tudorel Toader tot prost pică. Fie va nemulţumi o parte însemnată, partea progresistă,  a opiniei publice, incluzând aici şi proprii studenţi, dacă va decide să ceară revocarea şefei DNA. Cu ce consecinţe în planul manifestaţiilor de stradă şi al „plantării” la stâlpul infamiei a ministrului Toader, este greu de anticipat. Fie, dacă nu va cere revocarea dnei Kovesi, îşi va nemulţumi şefii din coaliţie şi-şi va pierde, probabil, postul de ministru.

În ce fel va alege Tudorel Toader să „se facă de râs”? Vom vedea astă seară.