Constituţia, umbrelă pentru potlogăriile aleşilor. Parlamentarii nu vor mai fi judecaţi direct de Curtea Supremă

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat un amendament prin care senatorii şi deputaţii cu probleme penale nu vor mai ajunge direct la Înalta Curte, ei urmând să fie judecaţi                    mai întâi de instanţele inferioare

Senatorii şi deputaţii care se ocupă cu revizuirea Constituţiei continuă să introducă în Legea fundamentală prevederi care să le servească propriului interes. Comisia, condusă ieri de vicepreşedintele Ioan Chelaru (în absenţa lui Crin Antonescu, aflat într-o vizită de lucru în Croaţia), a eliminat din articolul 72 prevederea potrivit căreia, în cazul parlamentarilor, „urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie“.

Astfel, articolul 72, în formă finală, prevede că „deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor“. În consecinţă, orice Parchet poate cere Camerei din care face parlamentarul reţinerea sau arestarea acestuia. Mai mult, orice Parchet îl poate trimite şi în judecată. Competenţa de judecare în acest caz nu mai aparţine exclusiv Curţii Supreme, astfel că, în funcţie de infracţiunile comise, senatorii şi deputaţii pot fi judecaţi chiar şi de către judecătorii.

„AM MAI CÂŞTIGAT O ETAPĂ“

Practic, prin eliminarea competenţelor Curţii Supreme, parlamentarii mai câştigă o instanţă de judecată. Aleşii care vor săvârşi fapte penale vor fi traşi la răspundere (în funcţie de competenţa atrasă de fapta comisă)  mai întâi de judecătorie, apoi de tribunal şi Curtea de Apel, pentru ca, în ultimă instanţă, să poată ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (dacă procesul începe la tribunal sau curte de apel).

Unii parlamentari nu s-au ferit să-şi manifeste entuziasmul faţă de acest amendament chiar în timpul şedinţei. „Am mai câştigat o etapă, că altfel eram pa, ajungeam direct la Înalta Curte“, s-a auzit o voce în Comisie. Mate Andras, unul dintre reprezentanţii UDMR în Comisia de revizuire a Constituţiei, a motivat adoptarea amendamentului prin faptul că parlamentarii vor fi judecaţi ca orice simplu cetăţean. „Dacă eu provoc un accident de maşină, trebuie să fiu judecat mai întâi la Judecătoria Cluj-Napoca, nu direct la Înalta Curte“, a spus Mate.

De partea cealaltă, senatorul PSD Toni Greblă crede că parlamentarii ar trebui să aibă alt statut în faţa instanţei. „Pentru anumite funcţii, cum este şi cea de parlamentar, ar trebui să decidă direct Înalta Curte“, a spus Greblă.

Laura Ştefan, expert anticorupţie, este de părere că parlamentarii vor avea de câştigat dacă acest amendament ar ajunge în noua Constituţie. „Această competenţă specială a ÎCCJ a generat o serie de decizii care au sancţionat o serie de fapte grave ale miniştrilor şi parlamentarilor. Prin eliminarea acestei competenţe, se oferă o şansă parlamentarilor să scape de problemele pe care le au“, a spus Laura Ştefan pentru „Adevărul“.

Prin eliminarea acestei competenţe, se oferă o şansă parlamentarilor să scape de problemele pe care le au. Laura Ştefan, specialist drept constituţional

PROFITORII DIN PARLAMENT
Această prevedere ar putea “relansa” procesele pe care le au mai mulţi parlamentari pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Astfel, dosarele lor vor fi mutate la judecătorii, tribunale sau curţi de apel, în funcţie de faptele de care sunt acuzaţi.

Deputatul PP-DD Monica Iacob-Ridzi a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, fiind pusă sub acuzare în legătură cu organizarea Zilei Tineretului 2 mai 2009, la Costineşti. Deputata este cercetată penal pentru acordarea mai multor contracte fără licitaţie în perioada în care a deţinut funcţia de ministru pentru organizarea  Zilei Tineretului din 2 mai 2009. Ridzi a cumpărat o scenă pentru evenimentele organizate de Ziua Tineretului cu 75.000 de euro, deşi ministerul avea deja una.

Deputatul PDL Mircia Muntean a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru că ar fi încheiat tranzacţii ilegale de terenuri. Conform rechizitoriului, Mircia Muntean ar fi încălcat cu bună ştiinţă atribuţiile de serviciu şi legislaţia în vigoare şi “i-a împroprietărit pe acesta şi numiţii Panduru Carol şi Pop Aurel cu un teren în suprafaţă de 5.838 metri pătraţi situat în Deva, în zona gării. Prejudiciul a fost calculat la aproximativ 360.000 de dolari.

Deputatul PNL Relu Fenechiu este acuzat de DNA pentru că, prin firmele sale, între 2002 şi 2005 ar fi cumpărat transformatoare vechi din anii ‘70 de la Electrica Moldova şi pe care le-a vândut ulterior ca noi către Electrica Moldova. Procurorii spun că majoritatea transformatoarelor cumpărate de stat au rămas în stocul Electrica Moldova fără să fie folosite. Prejudiciul estimat se ridică la peste 7,5 milioane de lei.
Deputatul PSD Ion Stan este judecat pentru trafic de influenţă. Procurorii susţin că parlamentarul ar fi pretins sume importante de bani de la omul de afaceri Nicuşor Dima, în schimbul cărora s-ar fi angajat să îi obţină contracte cu statul. În noiembrie 2012, Stan a solicitat denunţătorului 130.000 lei, bani destinaţi achiziţionării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în campania electorală. În 2009, Stan ar fi solicitat produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei.

Deputatului PSD Sebastian Ghiţă este judecat din 2002 pentru înşelăciune şi fals. Dosarul „Tracia - Asesoft” s-a deschis în anul 2000, Ghiţă fiind acuzat că ar fi prejudiciat statul cu 170.000 de lei, deoarece nu ar fi plătit taxe pentru diverse tranzacţii cu produse petroliere. Parlamentarul a fost achitat în primă instanţă la Tribunalul Bucureşti, iar procurorii au făcut apel, care s-a judecat până la începutul acestui an la Curtea de Apel. După ce Sebastian Ghiţă a devenit deputat la ultimele alegeri, procesul său s-a mutat la ÎCCJ.

VACANŢA A LUAT FAŢA CONSTITUŢIEI
Liderii USL au convenit să amâne votul din plenul Senatului asupra proiectului de revizuire a Constituţiei pentru începutul lunii septembrie. „Totul depinde de cât de repede primim observaţiile de la CCR. Dacă termenul va fi mai scurt de 10 zile, este posibil să discutăm în această sesiune, dacă nu, în sesiunea din toamnă. În două luni, proiectul va putea fi suspus discuţiilor“, a arătat senatorul PSD Ioan Chelaru. 

Cititorii pun tunurile pe Comisie

Cititorii „Adevărul“ au comentat pe pagina de Facebook a ziarului modul în care parlamentarii propun amendamente toxice pentru noua Constituţie. Elena Liliana transmite comisiei că atunci „când au nevoie de doctor, dentist, chirurg, să fie trataţi de ingineri agronomi, instalatori şi sculeri matriţeri“. Mihai Ardelean continuă în aceeaşi notă, subliniind că actuala clasa politică este o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României. Alexandru Husti remarcă faptul că membrii comisiei nu creează legi, ci doar le discută, în ciuda faptului că oamenii trăiesc după aceste legi: „Până la urmă nu contează, oricum nu prea respectă lumea legile pe bune – trăim în ţara toleranţei maxime“. Cristina Mănăsescu ne transmite „să le aducem aminte parlamentarilor a o mia oară că poporul i-a dus acolo şi tot poporul îi va lua de acolo“. “

Amendamente scandaloase
Comisia condusă de Crin Antonescu a reuşit să adopte mai multe prevederi controversate, scandaloase, inutile sau ilogice.

• Comisia a mai votat un amendament care limitează implicarea cetăţenilor în viaţa politică. Noua Constituţie nu mai permite poporului să iniţieze referendum de modificare a Constituţiei, ci doar alte referendumuri de interes naţional. Dacă această etapă este depăşită, populaţia s-ar putea lovi de o altă barieră: chiar dacă se strâng semnăturile necesare, iniţierea unui referendum nu poate fi făcută decât cu aprobarea Parlamentului.
• Prin noua Constituţie, numărul deputaţilor nu poate depăşi 300, iar cel al senatorilor nu este precizat.
• După 23 de ani, stema ţării va fi reintrodusă pe drapelul naţional, după ce amendamentul propus de deputatul PSD Gheorghe Emacu a fost votat cu 13 voturi „pentru“ şi o abţinere.
• Membrii Comisiei au introdus în Constituţia revizuită şi drepturile animalelor. Astfel, prin legea fundamentală vor fi interzise „relele tratamente aplicate animalelor, conform legii“.
• Parlamentarii care se ocupă cu revizuirea Constituţiei au adoptat, cu unanimitate de voturi, un amendament la articolul 64 din actuala lege fundamentală, care prevede că „orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primită din partea acesteia“. Astfel, prin adoptarea acestui amendament, procurorii, inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi chiar judecătorii vor fi obligaţi să dea socoteală  în faţa senatorilor şi deputaţilor, deoarece amendamentul nu stipulează în ce calitate sunt chemate persoanele la audieri. Ieri, parlamentarii au revenit şi au adăugat la acest articol următoarea precizare: „cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare.“