Cum ar trebui finanţată biserica? Spune-ţi părerea!

Statul garantează libertatea de gandire, de conştiinţă şi de religie pentru toţi cetăţenii

În acest moment finanţarea cultelor din România e în totalitate la mâna politicienilor. Remus Cernea a venit cu o propunere inspirată de modelul german, o iniţiativă care să permită fiecărui cetăţean să aloce o parte din impozit către biserica de care aparţine.

Părerea mea e că propunerea lui Remus este mult mai bună decât modelul actual. Voi ce credeţi?

Vă invit să votaţi asupra acestui subiect în cadrul sondajului pe care l-am iniţiat:

Cum crezi că ar trebui finanţată biserica? Ce model preferi?

Situaţia voturilor la ora 17.00:

• 13% - 159 voturi - modelul actual 
• 64% - 763 voturi - propunerea lui Remus Cernea
• 23% - 272 voturi - nu ştiu/altă variantă

 Situaţia voturilor la ora 23.00:

• 13% - 192 voturi - modelul actual 
• 67% - 1033 voturi - propunerea lui Remus Cernea
• 20% - 309 voturi - nu ştiu/altă variantă

Deputatul Remus Cernea a venit cu o propunere privind finanţarea cultelor prin intermediul contribuţiilor voluntare ale fiecarui credincios care poate direcţiona un anumit procent din impozitul pe venit, are la bază modelul german de finanţare a activităţii bisericilor. În România, un model asemănător este cel prin care sunt direcţionaţi 2% din impozitul pe venit către ONG-uri.

Este vorba despre un principiu democratic care ar asigura posibilitatea colectării unor sume importante necesare pentru activităţile de cult. Aceste sume ar fi predictibile, iar bisericile nu ar mai depinde de deciziile politice care azi pot fi în favoarea bisericilor, dar mâine e posibil să nu mai fie. Dovadă că anul acesta, spre deosebire de anii trecuţi când în Parlament erau adoptate sute sau mii de amendamente pentru construcţia de noi biserici, Parlamentul a respins în bloc mii de astfel de amendamente prin care ar fi fost susţinuta constructia a mii de noi biserici.

De asemenea, această nouă lege ar permite persoanelor care nu vor să aparţină unei biserici să nu mai finanţeze pe viitor activitatea cultelor religioase împotriva voinţei lor.

Propunerea lui Remus pleacă de la o abordare democratică, larg împartăşită în Uniunea Europeană. Aceia care spun că ar fi o propunere îndreptată împotriva bisericii, fie nu au înţeles despre ce este vorba, fie nu îşi asumă principiul democratic al separării dintre stat şi biserică, principiu care asigură independenţa bisericilor de presiunile politice şi garantează libertatea de gandire, de conştiinţă şi de religie pentru toţi cetăţenii.

Până acum finanţarea cultelor s-a făcut într-un mod arbitrar şi a depins de deciziile unor politicieni. Avem nevoie de o reglementare noua care să plece de la un principiu rezonabil, acela că fiecare işi finanţează cultul de care aparţine. Este şi în interesul bisericilor să nu depindă de deciziile politicienilor, fapt ce le-ar asigura o mai mare autonomie, şi, de asemenea, este în interesul democraţiei din România ca legaturile dintre politică şi religie să nu dea ocazia unor abuzuri.

Prin dialog şi cooperare între partide politice, culte, asociaţii religioase, ong-uri, personalităţi publice se poate ajunge la o lege democratică, având o largă susţinere, care să asigure o finanţare pentru culte bazată pe transparenţă şi predictibilitate.