Cum a fost instalată cenzura oficială la Curtea Constituţională

Cum a fost instalată cenzura oficială la
Curtea Constituţională

Valer Dorneanu a ajuns la CCR cu sprijinul PSD

Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, îi va putea cenzura pe judecătorii CCR care au alte opinii decât cea a majorităţii. Hotărârea, care contrazice chiar Legea de funcţionare a CCR, a fost adoptată după ce judecătoarea Liviu Stanciu a criticat două hotărâri ale Curţii cu miză foarte mare, care-l vizau direct pe Liviu Dragnea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională (CCR) a adoptat o hotărâre prin care preşedintele forului, în prezent Valer Dorneanu, va putea bloca publicarea oricărei opinii separate sau concurente, dacă ele critică hotărârile Curţii. Decizia contravine chiar Legii de funcţionare a CCR ( 47/1992), care permite judecătorilor CCR să aibă opinii separate sau concurente. Spre exemplu, un magistrat poate să nu fie de acord cu o decizie adoptată de CCR cu majoritate de voturi, iar atunci, el fiind în minoritate, publică o opinie separată în care îşi prezintă argumentele, însă fără nicio urmare juridică. De asemenea, unii magistraţi sunt de acord cu opinia majorităţii, deci cu decizia per ansamblu a Curţii, însă nu sunt de acord, punctual, cu argumentele (sau doar cu unele argumente) care au dus la acea decizie. Iar atunci au dreptul să formuleze o opinie concurentă, în care să susţină propriile motive, la fel, fără nicio urmare juridică.

Articolul 59, alin. 3 din Legea de funcţionare a CCR spune: “Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună cu decizia”. Aceasta era singura miză: că opiniile separate şi concurente erau publicate în Monitorul Oficial, astfel încât putea vedea oricine ce divergenţe au fost între judecători pe o anumită speţă. Însă, după decizie plenului CCR de săptămâna trecută, opiniile separate şi concurente “cu caracter sentenţios, ostentativ, provocator sau cu tentă politică, precum şi cele care duc la o asemenea finalitate sunt interzise”. Cine hotărăşte carcaterul lor? Chiar preşedintele Curţii, în prezent Valer Dorneanu.

Dragnea a divizat CCR
Hotărârea Curţii care instituie cenzura a fost luată "având în vedere o serie de opinii separate sau concurente întocmite la deciziile Curţii Constituţionale, cu referire specială la opiniile concurente formulate la deciziile nr. 304/2017 şi nr. 392/2017, care aduc în discuţie afectarea, chiar de către unii judecători ai Curţii Constituţionale, a caracterului obligatoriu al deciziilor". Prima decizie se referă la Legea de funcţionare a Guvernului, care interzice unei persoane condamnate să facă parte din Executiv, iar a a doua se referă la articolul din Codul Penal privind abuzul în serviciu. Ambele cazuri îl vizau direct pe Liviu Dragnea, aşadar, dincolo de analiza strict constituţională, erau speţe cu implicaţii politice.

În cazul acestor două decizii, au fost formulate atât opinii separate, cât şi concurente. Să luăm cazul abuzului în serviciu. Excepţia de neconstituţionalitate, ridicată chiar de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a fost respinsă de CCR, însă Curtea a obligat legiuitorul să impună un prag valoric pentru această infracţiune. Prin legiuitor se înţelege Parlament (care poate adopta o lege) sau Guvern (care poate adopta o ordonanţă de urgenţă). Spre exemplu, exact asta a făcut Guvernul Grindeanu cu celebra ordonanţă 13: a stabilit un  prag pentru abuzul în serviciu, astfel încât Liviu Dragnea scăpa de dosarul aflat acum în curs de judecată. Practic, ceea ce a oprit strada, recomandă acum CCR. Or, pe această speţă, Livia Stanciu a fost de acord cu decizia de neconstituţionalitate dată de Curte, însă nu a mai fost de acord ca CCR să oblige legiuitorul să stabilească un prag pentru abuzul în serviciu, pe motiv că îşi depăşeşte atribuţiile. Livia Stanciu a argumentat că CCR nu poate impune obligaţii, deoarece Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei. 

Intransigenţa Liviei Stanciu
De asemenea, excepţia ridicată de Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, pe Legea de funcţionare a Guvernului, care le interzice condamnaţilor să fie miniştri sau premieri, a fost respinsă, după numeroase amânări, de CCR. În mod bizar, în motivarea deciziei, CCR a arătat şi calea prin care Liviu Dragnea ar putea ieşi, totuşi, de sub rigoarea criteriilor de integritate: fie atunci când intervine reabilitarea de drept, fie dacă Parlamentul  dă o lege de dezincriminare sau amnistie.

Livia Stanciu a fost de acord cu soluţia Curţii, de respingere ca inadmisibilă a excepţiei, dar, spre deosebire de opinia majoritară, s-a arătat intransigentă cu criteriile de integritate. "Reabilitarea, ca şi amnistia, reprezintă o renunţare din partea societăţii (statului) - pentru raţiuni conforme scopului represiunii - la măsurile de precauţie luate faţă de fostul condamnat. Aceasta nu înseamnă însă şi îndreptăţirea de a ocupa funcţii de demnitate publică, unde exigenţele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad", a susţinut Livia StanciuÎn urma acestor critici, plenul CCR a decis să cenzureze opiniile dizidente.

Magistratii PSD de la CCR s-au demascat
Curios e că, în speţa care viza viitorul lui Liviu Dragnea în fruntea Guvernului, exact judecătorii care au ajuns la CCR cu sprijinul PSD - Valer Dorneanu, Marian Enache şi Maya Teodoroiu- au făcut opinie separată faţă de sentinţa impusă de majoritate, susţinând că legea este mult prea aspră. Cei trei judecători au susţinut că, din moment ce condamnarea penală nu este o interdicţie pentru a ocupa funcţiile de preşedinte al României sau de parlamentar, nu ar trebui să fie o piedică nici pentru funcţia de membru al Guvernului, întrucât s-ar prodcue o discriminare. Această opinie separată nu a fost însă cenzurată de Valer Dorneanu, căci ea se regăseşte însă pe site-ul CCR şi urmează a fi publicată în Monitorul oficial. Însă criticile Liviei Stanciu au fost iniţial postate pe site, iar apoi au fost şterse şi nici nu vor fi trimise la Monitorul Oficial. 

Cine este Valer Dorneanu
Licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, Valer Dorneanu a urmat cursuri postuniversitare de drept civil şi dreptul muncii la Universitatea Bucureşti (1987). A predat la Universitatea „Spiru Haret“, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea „Nicolae Titulescu“. A fost procuror între 1967 şi 1974, apoi expert pe probleme de legislaţia muncii la Uniunea Generală a Sindicatelor din România (1974-1980), organizaţie sub egida căreia a apărut cartea mai sus menţionată. Dorneanu a fost procuror la Direcţia recursuri extraordinare civile la Procuratura Generală (1980-1985), consilier la Consiliul Legislativ (1985-1989). După Revoluţie, a fost deputat, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi ministru PSD pentru Relaţia cu Parlamentul, fiind unul dintre apropiaţii lui Adrian Năstase.

Jurnalistul "Adevărul" Liviu Avram a scris că preşedintele CCR şi-a arogat, printr-o hotărâre publicată vineri seara în Monitorul Oficial, un drept pe care nu i-l dă nici legea, nici Constituţia: dreptul de a cenzura opiniile dizidente ale celorlalţi judecători

citeste totul despre: