Cum au ajuns judecătorii CCR să aibă  o imunitate mai mare decât miniştrii şi parlamentarii. Trimiterea în judecată a unui magistrat CCR, aproape imposibilă

Cum au ajuns judecătorii CCR să aibă  o imunitate mai mare decât miniştrii şi parlamentarii. Trimiterea în judecată a unui magistrat CCR, aproape imposibilă

Valer Dorneanu, preşedintele CCR

Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) au judecat ieri o lege care-i privea chiar pe ei. Mai exact, o lege care le oferă o imunitate penală mai mare decât a parlamentarilor, proiect iniţiat de un deputat obscur al minorităţilor naţionale - Adnagi Slavoliub -, dar susţinut ulterior de majoritatea PSD-ALDE

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe scurt, proiectul legislativ spune aşa: un magistrat CCR poate fi urmărit  penal, reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecată numai cu acordul a două treimi dintre judecătării CCR. Cum la Curte sunt 9 judecători, ar fi nevoie de 6 voturi ca un magistrat să ajungă pe mâna Justiţiei. PNL şi USR au contestat legea la CCR arătând că imunitatea pentru magistraţii CCR ar fi mai extinsă decât a parlamentarilor, a miniştrilor sau chiar a preşedintelui ţării.

Însă Curtea a acceptat doar parţial sesizarea Opoziţiei. Magistraţii CCR au decis că e neconstituţional să se bucure de imunitate pentru începerea urmăririi penale, prima fază a unei anchete. Practic, un procuror nu putea să se atingă de un judecător CCR dacă 6 colegi ai învinuitului n-ar fi votat „pentru“. „Un demers fără o justificare raţională, obiectivă şi rezonabilă, şi care dă naştere unui privilegiu“, au motivat magistraţii CCR hotărârea de a tăia „începerea urmăririi penale“ din lista imunităţii.

Greu de judecat
Însă judecătorii CCR şi-au păstrat imunitate pentru reţinere, arestare, percheziţie, ba chiar şi pentru trimitere în judecată, ceea ce poate bloca actul de Justiţie. Spre exemplu, un procuror, după ce instrumentează un dosar, nu poate să trimită un magistrat CCR în judecată fără aprobarea celor şase colegi. Aşadar, degeaba poate începe urmărirea penală dacă nu poate trimite dosarul în judecată fără acceptul Curţii. În acest caz, magistraţii CCR se bucură de o majoritate chiar şi mai mare decât a parlamentarilor: senatorii şi deputaţii au imunitate pentru reţinere, percheziţie şi arestare, nu şi pentru începerea urmării penale sau pentru trimiterea în judecată.

În plus, în cazul magistraţilor CCR, votul pentru ridicarea imunităţii se ia cu o majoritate de două treimi, în timp ce imunitate parlamentară se ridică cu o majoritate simplă: 50% plus 1. Iar la majoritatea de două treimi de la Curte poate contribui chiar şi magistratul vizat de ancheta penală, pentru că legea CCR interzice abţinerea de la vot. Aşadar, mai trebuie să-şi convingă cinci colegi ca să scape de Justiţie.

Până acum, judecătorii CCR aveau următoarea formă de imunitate: nu puteau fi arestaţi sau trimişi în judecată decât cu aprobarea Biroului Permanent (conducerea) Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a preşedintelui României, în funcţie de instituţia care l-a desemnat.

citeste totul despre: