Cum a ajuns Armata la un pas să piardă bătălia cu birocraţia

Instabilitatea politică şi lipsa de viziune a liderilor coaliţiei PSD-ALDE riscă să amâne înzestrarea Armatei Române, în condiţiile în care acest demers e tergiversat deja de aproape jumătate de an. Mai mult, cheltuirea celor 2% din PIB alocaţi Apărării începe să fie sub semnul întrebării, dacă ţinem cont de procedurile birocratice pentru achiziţia de tehnică militară.

În şedinţa CSAT de marţi, în care era aşteptată aprobarea Planului de înzestrare a Armatei pentru 2017-2026, nu a mai fost abordat acest subiect, motivul invocat fiind retragerea de către iniţiator, adică de Ministerul Apărării, în condiţiile în care nu era respectată prevederea alocării de 2% din PIB pe o perioadă de zece ani pentru Apărare.

„Un document pe care nu l-am discutat, fiindcă a fost retras de pe ordinea de zi, vreau să îl menţionez totuşi – Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017-2026. S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, şi anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puţin un deceniu. Documentul a fost, ca atare, retras de iniţiator. Urmează să fie adaptat dorinţei politice“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, cel care a atras atenţia că celelalte documente sunt gata, deja aprobate de Parlament, fiind trimise la instituţiile care urmează să se ocupe de achiziţii. Mai mult, Guvernul, prin modul cum acţionează poate afecta securitatea naţională, fiind dat chiar exemplul accidentului din Argeş, unde s-a putut observa că tehnica militară românească, în aces caz camionul căzut în râpă, e învechită.   

Reacţia Guvernului a venit laconic, prin vocea premierului Tudose. „Alocarea există, ideea e să îi cheltuim“, a declarat Tudose care a precizat că urmează să aibă o discuţie cu reprezentanţii MApN pentru rezolvarea acestei probleme, adică a finalizării documentului. Ceea ce nu spune actuala Putere e faptul că fiecare zi contează deoarece procedurile de achiziţie de tehnică militară durează, iar până acum coaliţia PSD-ALDE a arătat că pune uneori piedici pe acest domeniu.

Stoparea construcţiei corvetelor

Explicăm. Guvernul Grindeanu, în care majoritatea era formată tot din PSD şi ALDE, a adoptat la 16 martie un proiect de hotărâre prin care să se abroge actul prin care se luase decizia de achiziţie a patru corvete în valoare de 1,6 miliarde de euro de către Guvernul Cioloş, în noiembrie 2016. Aceste corvete urmau să fie construite de firma olandeză Damen pe şantierul naval din Galaţi. Motivul invocat atunci era faptul că nu existase o aprobare a Parlamentului pentru achiziţiile corvetelor.

Ulterior, ministrul Apărării, Gabriel Leş, a anunţat că instituţia sa va veni cu un memorandum privind achiziţionarea nu doar de corvete, ci  şi de alte vehicule militare sau armament. În luna aprilie, a fost aprobat în Parlament, atât în comisiile de specialitate, cât şi în Birourile Permanente reunite, memorandumul privind „iniţierea procedurilor de atribuire a contractelor aferente unor programe de înzestrare“. Chiar dacă fuseseră adoptate, acelaşi ministru critica în acea perioadă Legislativul că se mişcă greu. „Noi le-am trecut rapid prin Parlament, dar ei s-au comportat de parcă nu ştiu ce vor“, au declarat surse politice din Parlament. 

Analiza specialiştilor: nu cumperi mere şi pere

„Adevărul“ a consultat atât specialişti politici, cât şi militari, pentru a explica această tergiversare a adoptării acestui plan de înzestrare a Armatei şi a explica de ce contează timpul. 

„Domeniul achiziţiilor militare este unul sensibil, fiind mai multe interese în joc la capitolul posibili furnizori. În mod normal, ar trebui să avem nişte direcţii clare, bazate pe nevoi operaţionale şi interoperabilitate. Nu cumperi şi mere, şi pere de dragul de a le pune alături de morcovi“, a declarat analistul politic Radu Magdin. Mai mult, acesta a precizat că tehnica militară ar trebui căutată din rândul ţărilor partenere care să le dea însă şi la un preţ şi calitate bune.  

Pe de altă parte, generalul-locotenent în rezervă Alexandru Grumaz, fost şef al Direcţiei de Management al Resurselor pentru Apărare din MApN, a explicat traseul anevoios al unui demers de achiziţie de tehnică militară. „Prioritatea o dă politicul, adică spune produsele pe care le vrea. Apoi, Statul Major General se pronunţă asupra condiţiilor tactico-tehnice ale produsului respectiv, adică cum vrea să arate acel produs. După care se transferă această solicitare la Departamentul Înzestrării (n.r.- din Ministerul Apărării Naţionale), unde experţii merg să facă alte evaluări, şi în cele din urmă se trece la achiziţia finală“, explica acesta. În plus, Grumaz subliniază faptul că la cum decurg lucrurile în acest moment din punct de vedere politic, e greu de crezut că România va cheltui până la finele anului 2% din PIB pe Apărare. 

Priorităţi

Nu în ultimul rând, fostul oficial din MApN punctează faptul că România ar trebui să se concentreze în prima etapă pe cumpărarea de tehnică pentru apărarea antiaeriană, adică rachete de medie şi joasă înăţlime, dar şi transportoare blindate, în condiţiile în care peste 1.700 de soldaţi sunt pe teatrele de operaţii.