Corespondenţă din SUA. Klaus Iohannis, la ONU: Consiliul de Securitate trebuie să acţioneze ferm împotriva ISIS şi să soluţioneze conflictul din Ucraina

Klaus Iohannis, la pupitrul ONU

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut astăzi, în jurul orei 18.00 (ora României), intervenţia naţională în cadrul dezbaterilor generale care celebrează a 70-a sesiune a Adunării Generale a ONU. A fost cel mai important discurs pe care l-a susţinut şeful statului la summitul de la New York. Iohannis a vorbit despre combaterea terorismului, despre cria din ucraina, dar şi despre contibuţia României la misiunile de menţinere a păcii.

La summitul Adunării Generale a ONU, Klaus Iohannis a vorbit printre primii, mai exact a fost al şapte-lea vorbitor. Înaintea sa au luat cuvântul preşedntele Mongoliei, iar după Iohannis a vorbit preşedintele Camerunului, însă ordinea la microfon a fost stabilită aleatoriu. Discursul lui Klaus Iohannis a durat ceva mai mult de un sfert de oră. 

Cele mai importante puncte din discursul preşedintelui Klaus Iohannis:

• Cea de a 70-a aniversare a Naţiunilor Unite este o ocazie în plus de a reflecta în mod lucid la lecţiile învăţate şi la viitorul organizaţiei noastre. Am fost martorii unui proiect vizionar născut din cenuşa unei teribile tragedii, cu scopul înălţător de a salva generaţiile viitoare de flagelul războiului.

• România se află printre acele ţări care au avut şi au încredere, şi au susţinut şi susţin necondiţionat Naţiunile Unite. 2015 este un an special pentru ţara mea, deoarece aniversăm 60 de ani de la aderarea României.

• Din 1991, România participă cu trupe la operaţii de menţinere a păcii pe toate continentele, din Angola până în Cambodgia, din Somalia până în Haiti, din fosta Iugoslavie până în Rwanda. Mai mult, România găzduieşte Centrul de Excelenţă pentru Protecţie şi Securitate, care contribuie la pregătirea categoriilor speciale ale forţelor de menţinere a păcii ONU.

• Începând cu 2008, România face parte dintr-una dintre cele mai novatoare formule de protecţie a refugiaţilor, fiind gazda primului Centru de Tranzit de Urgenţă din Timişoara, ca urmare a acordului cu UNHCR (Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.După aproape două decenii in calitate de beneficiar, România a devenit ea însăşi furnizor al Asistenţei oficiale pentru dezvoltare pentru tarile din vecinătatea noastră şi nu numai.

• Naţiunile Unite sunt invitate, împreună cu organizaţiile regionale şi statele individuale, să îşi asume noi angajamente în lupta împotriva terorismului în toate manifestările sale, fie că sunt crime pline de laşitate împotriva oamenilor nevinovaţi, distrugerea barbară a patrimoniului cultural comun al umanităţii, sau forma odioasă şi fără precedent dezvoltată de aşa-numitul ISIS/Da’esh ale cărui acţiuni constituie evidente violări ale dreptului internaţional şi ale drepturilor omului pe care ne străduim atât de mult să le susţinem.

• Simpla existenţă a unei astfel de entităţi este o ameninţare manifestă la adresa păcii şi a stabilităţii. Naţiunile Unite trebuie să îşi reafirme unitatea în faţa unei astfel de agresiuni ameninţătoare. Consiliul de Securitate trebuie sa acţioneze ferm şi să catalizeze acţiunea colectivă împotriva acestei ameninţări flagrante la adresa păcii mondial.

• România salută cu entuziasm acordul privind dosarul nuclear iranian. Acest fapt demonstrează că nimic nu este imposibil dacă există voinţă politică autentică şi dacă lideri vizionari se angajează în acţiuni ambiţioase. Apreciem rolul definit de pricepere şi sârguinţă al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

• Valurile de migraţie din prezent reprezintă doar una dintre consecinţele îngrijorătoare ale conflictelor interne şi internaţionale din Orientul Mijlociu şi arealul de la sudul Mediteranei. Acest fenomen reclamă nu doar reacţii la nevoile umanitare imediate ale refugiaţilor. Naţiunile Unite trebuie să rezolve, de manieră realistă şi energică, principalele cauzele ale migraţiei. Trebuie să oprim distrugerea structurii sociale a societăţilor afectate de conflict şi să ajutăm populaţiile să scape de sărăcie extremă,  pe tineri să îşi redobândească speranţa într-un viitor mai bun şi pe toţii oamenii să îşi reconstruiască demnitatea. Prin intermediul Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare, ONU trebuie să joace un rol mult mai puternic în această privinţă. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este, probabil, necesară o reformă profundă a Asistenţei Oficiale pentru Dezvoltare.

• Naţiunile Unite trebuie să fie mai puţin tolerante în privinţa conflictelor prelungite din regiunea Transnistria a Republicii Moldova, Georgia şi  Nagorno-Karabah. Orice status quo în situaţii contrare dreptului internaţional sunt întotdeauna fragile şi pot conduce la izbucniri ocazionale ale violenţei.

• De asemenea, lipsa de acţiune în astfel de situaţii dă naştere impresiei eronate că obţinerile ilegale de teritoriu, în detrimentul statelor suverane şi independente, sunt posibile şi tolerate. Este cazul situaţiei din Ucraina, în privinţa căreia Naţiunile Unite şi Consiliul de Securitate, în special, nu au luat măsurile de acţiune care sunt preconizate în conformitate cu Carta ONU. Îndemnăm toate statele membre ale Consiliului de Securitate să acţioneze responsabil şi să decidă în interesul păcii şi al securităţii internaţionale şi în conformitate cu dreptul internaţional în soluţionarea situaţiei din Ucraina.

• Consolidarea justiţiei internaţionale şi nevoia de a pune capăt impunităţii ar trebui să determine o abordare juridică consolidată cu privire la terorismul internaţional. Terorismul reprezintă gradul cel mai înalt de crime împotriva indivizilor şi a societăţilor. În opinia României, comunitatea internaţională trebuie să facă mai mult pentru a combate terorismul cu instrumente juridice care includ dreptul penal internaţional.Luând în considerare acest obiectiv, România şi Spania au determinat un proces de reflecţie privind posibila înfiinţare a unei Curţi Internaţionale pentru Crimele Terorismului.

Potrivit programului oficial, după discursul susţinut în faţa liderilor mondiali, şeful statului urma să participe  la un summit secundar, al "Liderilor pentru Contracararea ISIS şi a Extremismului Violent", găzduit de preşedintele SUA, Barack Obama. Însă summitul pentru combaterea terorismului s-a suprapus cu şedinţa Adunării Generale, iar România a fost reprezentată la întrunirea prezidată de Obama de către ministrul de Externe, Bogadn Aurescu, care face parte din delegaţia României prezentă la New York. (În sala de presă au fost transmise simultan imagini cu preşedintele Iohannis vorbind în plenul ONU şi cu preşedintele SUA, Barack Obama, prezidând summitul antiterorism).

Astăzi este ultima zi în care preşedintele Klaus Iohannis are programate discursuri sau participări la summituri secundare organizate sub umbrela ONU. De la ora 21.15 (ora României) şeful statului va participa la reuniunea Atlantic Council, iar între  orele 22.00 şi 24.00, Iohannis va fi prezent "Adriatic-Blatic- Black Sea Leaders Meeting", iniţiativă a preşedintelui Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic. Mâine seară, şeful statului va decola spre Bucureşti.