Pactul pentru Big Brother. Ponta a semnat legea lui Iohannis. În ce condiţii vom fi „localizaţi“ de servicii

Preşedintele Klaus Iohannis şi noul director al SRI, Eduard Hellvig le pun partidelor pe masă o nouă lege a securităţii cibernetice. Foto: Presidency.ro

Klaus Iohannis şi Victor Ponta au făcut un nou pact. De această dată, PSD s-a angajat, prin semnătura premierului, să susţină în Parlament noua versiune a legii Big Brother, redactată în ultimele luni la Palatul Cotroceni.

După ce pachetul de legi avansat de SRI a fost respins anul trecut de Curtea Constituţională, preşedintele a discutat astăzi, timp de o oră, cu liderii partidelor  un nou proiect, a cărui primă versiune le-a fost trimisă liderilor de grupuri parlamentare în urmă cu o săptămână.

Cum planul preşedintelui de a vedea noua lege Big Brother adoptată până la finalul lunii iunie depinde de o majoritate parlamentară care să şi-o asume, Klaus Iohannis le-a cerut lui Victor Ponta, lui Vasile Blaga, Alinei Gorghiu, lui Gabriel Oprea, lui Kelemen Hunor, lui Daniel Constantin, dar şi liderului reprezentanţilor minorităţilor din Parlament, Varujan Pambuccian, să prea prin semnătură proiectul său ca iniţiativă legislativă.

Cei şapte au devenit astfel autorii oficiali ai modificărilor care vor fi aduse legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice în aşa fel încât instituţiile de securitate, parchetele şi instanţele să poată dispune de datele a căror reţinele le'-o vor cere operatorilor de telefonie sau IT.

Noua lege Big Brother

Proiectul redactat la Cotroceni, dar plecat, în mare parte, tot de la propunerile SRI şi SIE, a venit cu câteva modificări care să împace societatea civilă, dar să includă şi criticile Curţii Constituţionale care a respins anul trecut, în trei rânduri, legile avansate de serviciile de informaţii pe tema securităţii cibernetice.

În versiuena "Iohannis", accesul autorităţilor la datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului se poate face "la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii". Astfel, "furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal".

Datele vor fi şterse, în mod normal, în termen de 3 ani. Există însă şi o excepţie. Dacă notificarea furnizorului va fi "însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale", datele vor fi reţinute pe tot parcursul investigaţiei, dar nu mai mult de 5 ani.

Noua variantă a legii prevede de asemenea obligaţia instanţelor de judecată, a parchetelor sau a instituţiilor cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale de a notifica furnizorii la încetarea motivelor care au stat la baza solicitării de reţinere a datelor sau la momentul pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

"Proiectul convenit astăzi urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului", rezumă Preşedinţia, într-un comunicat de presă, conţinutul noii legi, adăugând că aceste cerinţe au fost formulate în special de societatea civilă. 

Sursa imaginilor: Administraţia prezidenţială

Ce cred românii despre reţinerea datelor

Un sondaj INSCOP realizat în perioada 5-10 februarie 2015 pe un eşantion reprezentativ de 1065 de persoane, multi-stratificat, arată că majoritatea românilor (54,7%) declară că nu ar renunţa la o parte din libertăţile şi drepturile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală, în timp ce 31,7% ar renunţa la o parte din drepturile şi libertăţile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală. 13,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. Eroarea maximă admisă a datelor a fost de +/- 3%, la un grad de încredere de 95%.