Constituţia, revizuită la mişto. Aleşii au nesocotit opinia specialiştilor

Aleşii din Comisia de revizuire a Constituţiei au discutat, în numai două zile, amendamentele aduse propunerii de modificare a Legii fundamentale. Deşi presaţi de timp, membrii forului au tratat cu lejeritate dezbaterile.

Încă de la debutul lucrărilor Comisiei de revizuire a Constituţiei, preşedintele forului, Crin Antonescu, a ţinut să îşi asigure liniştea şi i-a anunţat pe membrii PDL că va ignora orice propunere de amendare a textului venită din partea Opoziţiei.

„Vreţi să fiţi mai rapizi decât în cazul accidentului din Apuseni“, le-au reproşat democrat-liberalii colegilor din comisie, după ce au fost anunţaţi că amendamentele formulate de PDL nu vor fi luate în considerare. Remarca usturătoare a fost întâmpinată de un răspuns tranşant din partea liderului liberal. „Noi am vrea să mai discutăm şi altceva decât ideea că nu se poate face nicio modificare constituţională pentru că nu vrea PDL“, le-a transmis Crin Antonescu democrat-liberalilor care, ulterior, au părăsit sala.

Plecarea membrilor PDL a calmat spiritele, iar Antonescu a ţinut să le dea un imbold colegilor săi: „Domnilor, să ne apucăm de treabă!“. Între acest îndemn şi votul final asupra propunerii legislative de revizuire a Constituţiei s-au scurs doar zece ore.

„Să decidem!“

Prima zi a dezbaterilor, dedicată amendamentelor de natură tehnică, a stat sub semnul vitezei. Astfel, în mai puţin de trei ore, aleşii au reparat erorile de formulare semnalate de Consiliul Legislativ, respectiv de Comisia de la Veneţia, iar în cazurile mai dificile, păstrarea textului actual al Constituţiei a fost soluţia la îndemână. De altfel, blocajele au intervenit încă de la primele articole din Legea fundamentală.

În cazul articolului 1 din Constituţie, forul definise iniţial fiecare dintre puterile statului, astfel încât Guvernul, Parlamentul şi Înalta Curte să fie consacrate drept instituţii fundamentale cu atribuţii în zonele executivă, legislativă şi judecătorească. Formularea a fost însă criticată de specialişti, care au observat că Preşedinţia nu era menţionată în text.  În cele din urmă, pentru a repara nedreptatea, membrii Comisiei au decis să ţină cont de opinia Consiliului Legislativ, care propusese păstrarea textului din actuala Constituţie.

Găselniţa a fost folosită cu succes şi în cazul altor articole care le-au pus probleme aleşilor din Comisia de revizuire. Pe rând, articole constituţionale care vizează unitatea poporului român,  libertatea de exprimare sau  accesul la cultură au revenit la forma actuală fără prea multe comentarii.

Cu toate acestea, preşedintele Comisiei a simţit nevoia să îşi grăbească, la răstimpuri, colegii. „Domnilor, haideţi, că pierdem multe zile în felul ăsta!“, le-a spus Antonescu membrilor forului, în timp ce aceştia discutau unul dintre amendamentele propuse de Asociaţia Magistraţilor din România. În scurt timp, Comisia a dovedit că îşi ascultă preşedintele şi a respins rapid amendamentul.

 Şi în cazul altor prevederi care le-au pus piedici aleşilor, liderul liberal a intervenit prompt, în toiul discuţiilor. „Domnilor, să decidem! Nu ne putem lăsa pradă voluptăţii de a dezbate prea mult!“, i-a grăbit Antonescu, încă o dată, pe colegii din comisie.

Comisia de la Veneţia, ironizată

Ritmul accelerat impus de Crin Antonescu nu a întâmpinat, totuşi, obiecţii din partea celorlalţi membri ai Comisiei. Unul dintre membrii forului a găsit, de altfel, şi o explicaţie pentru modul în care s-au desfăşurat lucrările: Comisia de la Veneţia are nevoie de cel puţin două luni pentru a reanaliza textul. „Aşa sunt ei, boieri. De fapt, nişte pensionari care cu asta îşi ocupă timpul“, a fost lămurirea oferită jurnaliştilor, într-una dintre pauze.

Revizuirea, o revoluţie

Secţiunea referitoare la Parlament a stârnit amuzamentul aleşilor, încă de la primele prevederi, la care Crin Antonescu a avut de formulat un amendament. „De ce puneţi Camera înainte? E o Constituţie demodată, depăşită“, a glumit preşedintele Comisiei de revizuire.

Un alt punct care a stârnit amuzamentul aleşilor a fost cel care prevedea ca participanţii la alegerile parlamentare să fi avut domiciliul în România cu cel puţin şase luni înainte de data alegerilor. Prevederea a fost, de fapt, una dintre cele incluse anul trecut de către Comisia de revizuire, dar de această dată s-a renunţat la ea.

„O scoatem?“,  a întrebat, precaut, unul dintre membrii forului,. „Scoatem, mă! Zece ani să stai aici, în ocnă, să simţi viaţa cetăţeanului! De la şase luni la un an!“, a glumit liderul liberal.

Deşi textul Legii fundamentale nu a suferit, în cele din urmă, modificări de substanţă, membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei s-au arătat încântaţi de activitatea din cele două zile. De altfel, una dintre cele mai importante schimbări le vizează direct activitatea.

Astfel, la propunerea senatorului PSD Ioan Chelaru, parlamentarii au decis să stabilească precis atribuţiile fiecărei Camere. „Aş face o propunere. Se referă la separaţia efectivă a atribuţiilor celor două Camere. Camera Deputaţilor să primească nouăzeci la sută atribuţii de Cameră decizională, iar Senatul, de numire şi control. Am diminua masiv şedinţele comune şi atribuţiile comune“, şi-a susţinut Chelaru amendamentul, care a trecut de votul forului, după discuţii ceva mai îndelungate.

„Tot ce ne mai rămâne e să discutăm, dar mi-e că o să avem doar Senat, ca la Roma!“, a tranşat Antonescu problema, vizibil amuzat. “E o propunere care vizează o schimbare radicală”, a adăugat el, iar Chelaru a aprobat: “O revoluţie, practic!”.

Cea mai avansată Constituţie

Parlamentarii s-au ferit să  aducă noutăţi în textul Legii fundamentale, cu o singură excepţie: o prevedere referitoare la protecţia animalelor, care a făcut obiectul discuţiei aleşilor chiar înaintea votului final asupra propunerii de revizuire a Constituţiei.

La remarca unuia dintre membrii Comisiei, potrivit căreia România ar fi printre puţinele ţări din lume care au inclus în Constituţie un articol dedicat necuvântătoarelor, Antonescu a  replicat, ironic : “Măcar din acest punct de vedere, avem cea mai avansată Constituţie din Europa!”.

Vechea obsesie: funcţionarul public

Marţi, în ultima zi dedicată analizei amendamentelor, aleşii din Comisia de revizuire a Constituţiei au supus dezbaterii o modificare proprie. Astfel, la articolul 71 care face referire la incompatibilităţi, parlamentarii au revenit la o mai veche obsesie: să stipuleze că funcţia de senator sau deputat este incompatibilă cu cea de funcţionar public. Acelaşi lucru l-au încercat şi în «marţea neagră», când au vrut ca parlamentarii să fie scoşi de sub incidenţa legii penale.

„Curtea Constituţională statuează peste tot că nu poate fi asimilat statutul demnitarului cu cel de funcţionar public. Haideţi să tranşăm aceasta chestiune!“, a tunat deputatul PSD Ioan Adam. Totodată, Adam a subliniat puterea textului constituţional. „Dacă stabilim un principiu constituţional, se aliniază şi civilul, şi penalul“, i-a încurajat el pe colegii săi şi a adăugat că „aceasta este legea care emană de la popor“.

„Ne-ati convins!“, a exclamat senatorul PSD Ioan Chelaru, în numele celorlalţi colegi, care au votat în unanimitate acest amendament. Ulterior, votul a generat totuşi rumoare în sală, dar şi în rândul câtorva parlamentari. S-a propus revenirea asupra votului, iar amendamentul a fost, în cele din urmă, respins.

Slăbiciuni din noua Constituţie

Deşi aleşii au renunţat, în cele din urmă, la un amendament controversat, ei au nesocotit totuşi, în câteva puncte, solicitările Consiliului Legislativ, respectiv ale Comisiei de la Veneţia. Iată prevederile care ar putea face din nou obiectul criticilor :

• Articolul 72, referitor la imunitatea parlamentară, a fost modificat, astfel încât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu mai judece procesele parlamentarilor, în ciuda solicitării Consiliului Legislativ de reanalizare a textului.

• Articolul 30 din Constituţie, care prevede, la alineatul 4, că “nicio publicaţie nu poate fi suprimată”, a rămas în forma sa actuală. Propunerea Comisiei de revizuire suna în felul următor: “Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat”. Consiliul Legislativ a propus reanalizarea textului, dar acesta a rămas, în cele din urmă, în forma regăsită în actuala Constituţie.

• Capitolul dedicat Avocatului Poporului a intrat în atenţia Comisiei de la Veneţia, care a atenţionat că reglementările propuse de Comisia de revizuire sunt mai vagi decât cele existente. Aleşii au ratat ocazia de a formula o definiţie precisă şi au contestat opinia forului de la Veneţia. În schimb, a fost eliminată prevederea propusă în textul de revizuire, care reglementa posibilitatea demiterii Avocatului Poporului.

• Alineatul 5 introdus la articolul 12 de către Comisia de revizuire  a rămas intact, deşi a fost criticat de către Consiliul Legislativ. Prevederea stipulează că „minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale“. Conform Avizului Consiliului Legislativ, sintagma „simboluri naţionale“ a fost greşit folosită în cazul minorităţilor. Deputatul Varujan Pambuccian a opinat însă că observaţia Consiliului Legislativ este „absurdă“, motiv pentru care aleşii din Comisia de revizuire au decis să nu o ia în considerare.

Traseul Constituţiei lui Crin

Ultima variantă a textului va fi trimisă Comisiei de la Veneţia, care va avea, în perioada 21-22 martie, o sesiune la care se aşteaptă un vot asupra raportului privind proiectul de revizuire a Constituţiei României. Forma finală a proiectului, însoţită de recomandări, va fi trimisă Parlamentului român.

Proiectul  de revizuire va ajunge, în paralel, şi la Curtea Constituţională, care va da o recomandare  în termen de 10 zile. Noul proiect va ajunge din nou pe masa Parlamentului, pentru adoptare, apoi, din oficiu, din nou pe masa judecătorilor CCR, care vor avea cinci zile pentru a formula o decizie obligatorie prin care să stabilească dacă proiectul depăşeşte sau nu limitele constituţionale ale revizuirii.

Citeşte şi:

Parlamentarii fac din Constituţie un Cod Penal paralel

Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat o serie de amendamente prin care anumite prevederi ce ţin de Codul Penal au fost ridicate la rang de articole constituţionale.

Maratonul pentru revizuirea Constituţiei a început. Parlamentarii fug de judecata Înaltei Curţi

Parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituţiei s-au întâlnit, luni, pentru a discuta amendamentele propuse de Comisia de la Veneţia, dar şi sugestiile Consiliului Legislativ. Pentru modificarea Legii fundamentale, aleşii au la dispoziţie trei zile.

INFOGRAFIE Sondaj: doar un român din trei va merge sigur la vot pentru revizuirea  Constituţiei

Potrivit unei cercetări INSCOP Research, 31,5% din respondenţi se vor prezenta cu siguranţă la urne,  în luna mai, pentru europarlamentare şi pentru referendumul constituţional. Pentru validarea referendumului e nevoie însă de atingerea pragului de 50%+1 din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

Viscolul a încurcat Constituţia lui Crin

Codul roşu de vremea rea le-a pus piedică parlamentarilor din Comisia de revizuire a Constituţiei, care voiau o sesiune extraordinară pentru a opera ultimele modificări. Procedura intră în criză de timp.

O zi sau două pentru referendumul Constituţiei? Întrebarea care macină USL

După mai multe discuţii în interiorul partidului şi fără să-i consulte pe liberali, PSD a lansat o nouă variantă: referendumul pentru revizuirea Constituţiei să se organizeze într-o singură zi, simultan cu euroalegerile, iar şef de campanie să fie chiar preşedintele PNL, Crin Antonescu.