Ce proiecte va continua Joe Biden din moştenirea lăsată de Trump în România

Joe Biden

Sunt cel puţin patru proiecte importante pentru România antamate în timpul administraţiei Trump: de la infrastructura rutieră şi energetică până la mişcările de trupe armate pentru consolidarea Flancului Estiv al NATO. Analiştii în politică externă  contactaţi de Adevărul explică în măsură va continua noul preşedinte al SUA, democratul Joe Biden, planurile predecesorului său republican

În urmă cu cinci luni, preşedintele încă în funcţie al SUA, Donald Trump, anunţa că va reduce la jumătate numărul soldaţilor americani din Germania, pe motiv că Berlinul nu şi-a respectat angajamentele financiare faţă de NATO, mai exact nu a alocat 2% din PIB pentru apărare. 9.500 de militari ar fi vrut Donald Trump să retragă din Germania: unii dintre ei ar fi urmat să se întoarcă acasă, alţii - relocaţi în state din Est cu care SUA au o relaţie extrem de apropiată: Polonia şi România. Practic, Bucureştiul ar fi primit o nouă infuzie de sprijin militar american pe fondul unei ameninţări continue a Rusiei. Dan Dungaciu, sociolog şi expert în geopolitică, susţine că noul preşedinte al SUA are alte planuri militare. ”Joe Biden a spus foarte clar că opreşte ordinul pe care l-a dat Donald Trump, deci în mare nu va retrage soldaţii americani din Germania, care urmau să fie relocaţi, nu ştim în ce proporţii, inclusiv în România. Prin urmare, această măsură este blocată”, susţine Dan Dungaciu pentru Adevărul.

Între „vulturi” şi Trump

Totuşi, s-ar putea răzgândi Joe Biden? ”Un asemenea ordin ţine de o viziune mai amplă a lui Joe Biden faţă de Europa. Câte trupe americane vrea în Europa, care vrea să fie relaţia SUA cu Europa, deci nu e o chestiune punctuală şi deocamdată nu ştim planul lui mare. Donald Trump, din această perspectivă, a fost coerent. El nu vrea trupe americane în afara Americii decât reduse la minimum. Asta a fost viziunea lui Trump. Nu vrea ca America să se implice în alte războaie, nu vrea ca americanii să fie prezenţi pe teatrele de operaţiuni. Joe Biden va avea, cred eu, mai degrabă o viziune de mijloc. Nu va susţine viziunea foarte vulturească a conservatorilor americani după care America trebuie să intre cu trupe peste tot şi să facă ordine, dar nici nu va susţine retragerea lui Trump. Deci va căuta mai degrabă o poziţie de mijloc, cum a încercat Obama să facă în timpul administraţiei sale, dar nu a avut puterea să o facă. Şi Obama a vorbit despre retragerea trupelor, dar nu a avut puterea să le aducă acasă. Deci va găsi o poziţie de mijloc între aceste două extreme”, a adăugat Dungaciu.    

Autostrada şi centrala nucleară nu par periclitate

În octombrie, ambasadorul american la Bucureşti, Adrian Zuckerman, anunţa că SUA vor derula un nou proiect major pentru România: construirea unei autostrăzi şi a unei căi ferate, care să lege Constanţa (Marea Neagră) de Gdansk (Marea Baltică). ”Acest proiect de infrastructură va reprezenta un beneficiu uriaş pentru economiile României şi Poloniei, dar şi pentru economiile din regiune, ani buni de acum încolo”, spunea ambasadorul Zuckerman. Analistul politic Radu Magdin spune că proiectul ar putea fi continuat de noua administraţie. ”Avand în vedere magnitudinea proiectului şi ţările pe care le traversează, sunt necesare o bugetare şi o sincronizare mai clara între statele cu pricina şi SUA. Proiectul sună în continuare bine, dar detaliile implementării sunt cheie”, crede Magdin.

Anunţul despre autostrada Constanţa-Gdansk a fost făcut exact în ziua în care SUA şi România au semnat un acord istoric: americanii au alocat 8 miliarde de dolari pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Acordul permite României să cumpere tehnologie nucleară americană. Fiind un domeniu strategic pentru SUA, companiilor de profil din SUA le este interzis comerţul liber cu respectivele tehnologii fără acordul Guvernului Federal. Dan Dungaciu explică legătura dintre cele dou mari proiecete: autostrada şi reactoarele nucleare. ”În ceea ce priveşte coridorul Gdansk - Constanţa, acolo lucrurile sunt un pic mai complicate şi nu ţin de administraţia unui preşedinte în mod nemijlocit. Acolo s-a vorbit despre posibilitatea ca americanii să pună la dispoziţie o sumă, opt miliarde, pentru proiecte de infrastructură sau care ţin şi de centrala de la Cernavodă şi de coridorul Constanţa-Gdansk, pe care, sigur, îi poţi accesa, dacă ai posibilitatea. Dar e vorba de 8 miliarde care sunt alocate către firme americane care urmează să construiască aceste proiecte. E foarte bine că există aceşti bani, care nu sunt fonduri nerambsursabile, sunt fonduri cu dobândă. Dar trebuie să fie o decizie politică din partea României ca lucrurile acestea să fie duse mai departe. România trebuie să decidă dacă începe construcţia pe coridorul Gdansk-Constanţa sau pune aceşti bani în centrala de la Cernavodă pentru Reactoarele 3 şi 4 şi pe forjarea Reactorului 1, care expiră curând. Deci e o decizie politică a Bucureştiului. Mingea e la noi”, susţine Dan Dungaciu. Între 2017 şi 2019, în tinpul guvernelor PSD girate de Liviu Dragnea, România a fost la un pas de o înţelegere cu China pentru reactoarele de la Cernavodă.

România, alături de SUA, nu de Germania

Un alt proiect enegetic important este North Stream 2, care ar urma să conecteze Germania şi alte state europene direct la conducta cu gaz rusesc. Administraţia Trump s-a opus ferm proiectului, anunţând că nu acceptă dominaţia energetică a Rusiei în Europa. North Stream 2 ar fi în defavoarea Poloniei, României şi a ţărilor baltice, state oricum traumatizate istoric de cârdăşia dintre Germania şi Rusia. Chiar dacă nu s-a pronunţat explicit, România a fost de partea lui Donald Trump în disputa cu Europa pe tema North Stream. În vară, 24 din cele 27 de ţări membre ale UE au transmis o notă de protest Statelor Unite faţă de presiunile exercitate asupra proiectului Nord Stream. Nu şi România.

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, a precizat că în privinţa proiectelor bilaterale între Statele Unite şi România nu există emoţii, acestea urmând să fie respectate, însă în ceea ce priveşte teme care ţin de contextul regional şi implică alte state sunt posibile reevaluări. „Proiectele bilaterale au şanse foarte mari să continue, iar aici mă refer la coridorul rutier Gdansk-Constanţa, dar mai ales la construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. În ceea ce priveşte celelte proiecte, probabil că vor intra într-o procedură de reevaluare. Cel mai probabil transferul trupelor americane din Germania va fi amânat, dacă ţinem cont de ceea ce a spus Biden în campanie”, a precizat Cristian Diaconescu. De asemenea, fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti a precizat că la nivelul Senatului atât republicanii, cât şi democraţii au criticat Nord Stream 2, fiind cerute noi sancţiuni.