Cazul Corlăţean. Senatul a pus cruce dosarului Diaspora

Alianţa PSD-UNPR-ALDE s-a mobilizat exemplat pentru salvarea lui Titus Corlăţean FOTO Inquam Photo

Senatul s-a opus anchetării senatorului PSD Titus Corlăţean, acuzat că, din postura de ministru de Externe, a blocat votul din Diaspora la alegerile prezidenţiale din 2014. Votul acordat ieri de Senat înseamnă, de fapt, închiderea încă din faşă a dosarului „Diaspora“.

92 de senatori s-au pronunţat „împotriva“ cererii DNA de începere a urmăririi penale pentru Titus Corlăţean, în timp ce doar 26 de senatori au fost „pentru“. Singurii care au votat la vedere au fost liberalii, în timp ce parlamentarii din celelalte partide au fost adepţii votului secret. Cu toate acestea, rând pe rând, senatori ca Şerban Nicolae sau ca Haralambie Vochiţoiu şi-au declarat susţinerea lui Titus Corlăţean încă dinaintea votului.

Atac la DNA

„Am citit şi eu referatul procurorilor şi este o insultă la adresa Senatului, o batjocură faţă de profesia de jurist”, a spus senatorul PSD Şerban Nicolae. Senatorul PSD a mai spus că procurorul de caz este profund incompetent. „Vă rog să votaţi în sensul în care Senatul nu poate cere începerea urmăririi penale“, a completat  Nicolae.

Pe de altă parte, liderul UNPR de la Senat i-a făcut un scurt laudatio colegului său Corlăţean. „Titus Corlăţean este un produs rar al diplomaţiei româneşti. De când procesul este pe rol, am întrebat toţi ambasadorii şi diplomaţii: a fost un foarte bun ministru de Externe. Nu are nicio vină că unii români au fost obstrucţionaţi să voteze”, precizat Vochiţoiu.

Titus Corlăţean a ţinut un discurs de peste jumătate de oră în care s-a apărat de acuzaţiile DNA, dar în care nu a cerut direct, cu subiect şi predicat, să fie salvat de colegii. „Resping în termeni foarte clari şi categorici orice acuzaţie care îi este adusă de DNA privind îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor de serviciu sau încercarea de a împiedica cetăţenii României să voteze. Am prezentat o serie de elemente necesare în cadrul Comisiei juridice, unele cunoscute în spaţiul public, altele care necesitau explicaţii pentru a fi bine înţelese şi altele“, a declarat Corlăţean încă de la început. Acesta a ţinut să sublinieze că ar fi respectat în integralitatea legile în momentul în care a avut loc propunerea numărului secţiilor de votare şi a listei acestora.

Jumătăţile de adevăr

„Au fost respectate toate procedurile necesare când s-a propus numărul şi lista secţiilor de votare. Am aflat şi eu de la echipa tehnică a MAE că centrala MAE nu acceptă niciodată lista integrală a secţiilor cerute de ambasade“, a adăugat senatorul social-democrat care nu a precizat faptul că o pentru votul de la alegerile prezidenţiale din 2014, o parte din secţiile unde mergeau numeroşi români să voteze au fost desfiinţate, fiind deschise altele în zone în care oamenii cu cetăţenie română nu prea s-au înghesuit.

Potrivit DNA, Corlăţean a putut stabili în mod discreţionar amplasarea secţiilor de vot, fără să ţină cont de propunerile avansate de misiunile diplomatice. În ţările cu importante comunităţi de români fostul ministru de Externe a cerut ca acestea să fie amplasate în spaţii oficiale, în timp ce în alte ţări a relaxat condiţiile organizatorice.

Senatorul a prezentat şi propria variantă a modului cum au fost organizate secţiile de pe cuprinsul Republicii Moldova. Potrivit social-democratului, ambasada României din Republica Moldova a solicitat permisiunea pentru 21 de secţii de votare, dar în acelaşi timp ar fi anunţat că personalul acestora ajunge doar pentru 11 secţii. Şi în această prezentare, Corlăţean a omis să spună că numeroase secţii au fost organizate în zone rurale, cum au fost cele din localităţi ca Giurgiuleşti, Cantemir, Ialoveni, Floreşti, Leova, Edineţ şi Făleşti, în timp ce în Chişinău au fost acceptate din nouă secţii doar patru.

Iohannis, ignorat

Preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat asupra modului cum ar trebui să procedeze parlamentarii în cazul lui Titus Corlăţean, fiind de părere că cererea DNA privind ridicarea imunităţii să fie acceptată. „Părerea mea este că nu trebuie obstrucţionată cercetarea penală. Un parlamentar care este nevinovat va fi găsit nevinovat şi nu se va întâmpla absolut nimic, dar nu pot să concep ca printr-un vot în Parlament sã fie oprită o procedură care se poate termina fie cu declararea nevinovăţie, fie cu urmărirea penală. Şi eu cred că de fiecare dată ar fi foarte bine să se accepte aceste solicitări din partea procurorilor“, a declarat Iohannis.

Corlăţean a profitat de cea mai înaltă formă de imunitate

 Parlamentarii şi miniştrii se bucură de două tipuri de imunitate. Mai întâi, imunitatea parlamentară, prevăzută în Constituţie, care interzice ca un senator şi deputat să fie percheziţionat, reţinut sau arestat fără încuviinţarea Camerei din care face parte. Însă, la fel ca în cazul oricărui cetăîţean,  împotriva unui senator şi deputat se poate începe urmărirea penală. Nu de această imunitate a beneficiat Titus Corlăţean, pentru că, în cazul său, procurorii nu pot începe nici măcar urmărirea penală.

 Pentru fostul ministru de Externe se aplică Legea răspunderii ministeriale, care oferă un alt tip de imunitate. Legea spune că, pentru fapte comise exclusiv în timpul mandatului de ministru, un parlamentar nu poate fi urmărit penal decât cu acordul Camerei din care face parte. Cum Titus Corlăţean este cercetat pentru decizii luate ca ministru de Externe, iar în prezent este senator, rezultă că putea fi urmărit penal numai cu aprobarea colegilor din Senat. Cum plenul Senatului a votat împotriva solicitării DNA, Titus Corlăţean a scăpat de anchetă. În concluzie, statutul de fost ministru i-a conferit lui Titus Corlăţean o imunitatea chiar şi mai mare decât a unui parlamentar.