Capcane în legea lobby-ului, portiţe pentru traficul de influenţă

Ministrul delegat pentru Energie Constantin Niţă, iniţiatorul legii FOTO Adevărul

OBIECŢII Parlamentarii se pregătesc să voteze  o lege care, aparent, reglementează activitatea de lobby, dar care s-ar putea dovedi o acoperire pentru traficul de influenţă. Lobby-iştii de meserie critică mai multe articole din lege

Propunerea legislativă depusă în 2010 de către ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, cu scopul de a reglementa activitatea de lobby, face parte din calupul de proiecte discutate de Comisia juridică în “marţea neagră”, alături de Legea amnistiei şi de modificările la Codul Penal. Ulterior, propunerea a fost retrimisă aceleiaşi comisii, pentru un raport suplimentar, care ar trebui finalizat la 1 februarie. Între timp, însă, profesioniştii din domeniu au scos la iveală mai multe inadvertenţe.

Lobby sau trafic de influenţă?

Parlamentari,  avocaţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri s-au reunit marţi pentru a dezbate propunerea legislativă. În forma sa iniţială, propunerea preciza că parlamentarilor şi miniştrilor le este interzisă desfăşurarea activităţii de lobby. Comisia juridică a înlăturat însă articolul respectiv şi a adăugat o breşă prin care aleşii pot influenţa politicile publice în favoarea unui terţ, sub pretextul că apără interesele alegătorilor.

Potrivit articolului 13, parlamentarii şi consilierii judeţeni „pot reprezenta direct sau indirect interesele alegătorilor, precum şi ale oricăror persoane fizice sau juridice, în relaţia cu autorităţile centrale sau locale sau instituţiile publice, fără obligativitatea îndeplinirii procedurilor impuse de prezenta lege pentru activitatea profesionistă de lobby sau a altor formalităţi”.  

Senatorul Mircea Geoană a avertizat că formularea de mai sus le-ar permite parlamentarilor să facă trafic de influenţă sub umbrela unei activităţi de lobby, care mai este definită şi ca reprezentare de interese. „Nu cumva deghizăm traficul de influenţă într-o legislaţie, nu cumva găsim o formulă suplimentară pentru a crea de fapt un teren accidentat de joc, în care cei cu influenţă şi cei cu acces pot să influenţeze decizia publică, legislativă?”, a întrebat el, retoric.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, nu a putut explica exact graniţa dintre cele două concepte. „Între lobby şi trafic de influenţă e o diferenţă mică. E ca de la 12 fără o secundă la 12 şi o secundă“, s-a eschivat Zgonea, care a strânit rumoarea în rândul avocaţilor prezenţi la dezbateri.

„Dacă nu e reglementat, nu există!“

Valeriu Zgonea mai spune că acest proiect de lege a fost pus pe ordinea de zi din „marţea neagră“ cu un scop nobil: să genereze un dialog cu cei vizaţi.  „Scopul nostru a fost acela de a atrage atenţia că România are nevoie azi de mai multă transparenţă în zona procesului legislativ şi că o lege a lobby-ului, un registru de interese, sunt importante, dar nu putem să luăm această decizie singuri“, s-a justificat el, fără a explica de ce proiectul de lege nu a fost discutat pe larg în comisie sau chiar în plen.

Artizanul mişcărilor de trupe din marţea neagră, preşedintele Comisiei juridice, Bogdan Ciucă, a văzut şi el doar partea plină a paharului. „Am privit activitatea de lobby ca pe o activitate necesară, care există în mod evident. E firesc, lobby-ul există!”, a exclamat Ciucă, dar a adăugat că ar trebui reglementat pentru ca existenţa să fie confirmată. „Dacă nu e reglementat, nu există”, a conchis el.

Specialiştii contestă legea

Unul dintre primele puncte criticate de cei care au făcut din lobby o meserie a fost cel referitor la definiţia activităţii. „Avem o definiţie a lobby-ului cu scop larg . Înseamnă aproape orice acţiune, cu scopul de a influenţa politicile publice, dar lobby-iştii pot acţiona într-un cadru foarte restrâns. Adică doar cei aflaţi sub contract, consultanţii, doar aceia pot fi catalogaţi drept lobby-işti“, a declarat Laura Florea, preşedintele Asociaţiei Registrul Român de Lobby.

Definiţia prevăzută de noua lege este tratată destul de superficial. Este precizat că activitatea de lobby reprezintă „totalitatea acţiunilor desfăşurate de un profesionist în lobby  sau o societate profesională de lobby pentru influenţarea deciziilor instituţiilor publice“, fără a preciza concret, toate acţiunile de care un lobby-ist se poate folosi. „ Definiţia trebuie să fie foarte precisă, exactă şi clară, altfel va exista o confuzie foarte mare, dacă faci sau nu lobby când faci declaraţii de presă sau când faci o dezbatere ca aceasta”, a mai spus Florea.

Citeşte şi:

Zgonea: Ştiam că modificările la Codul penal vor fi controversate, dar dacă doar vorbeam despre ele, nu era nimeni interesat

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat marţi, la conferinţa Talks About Lobby, că parlamentarii au introdus pe ordinea de zi, în marţea neagră, propuneri legislative controversate, pentru a genera dezbateri constructive.

CCR a respins superimunitatea parlamentarilor. Modificările la Codul penal, neconstituţionale

Modificările la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor în 10 decembrie 2013 sunt neconstituţionale, a decis, astăzi, Curtea Constituţională.