Analiză. Cum au ajuns USR-PLUS şi PSD să piardă peste un milion de votanţi
0USR-PLUS şi PSD sunt partidele care în ultimii ani au arătat că pot repede să treacă de la scoruri istorice la eşecuri politice. În schimb, PNL, PMP şi UDMR îşi consolidează electoratul fidel, ceea ce le-ar putea duce chiar spre o alianţă pentru viitoarea guvernare.
Principalele forţe politice din Parlament s-au întrecut în a-şi prezenta succesul de la locale: PNL a marşat pe votul politic, fiind primul partid ca număr de voturi, PSD a subliniat că are cei mai mulţi primari, în timp ce USR-PLUS a punctat că vine puternic din urmă după ce a câştigat mai multe primării (Braşov, Bacău, Timişoara). Însă o analiză în ceea ce priveşte voturile obţinute de aceste forţe politice la ultimele rânduri de alegeri ne arată că două dintre forţele politice, USR şi PSD, sunt în picaj.
USR e partidul care se evidenţiază cu scăderea cea mai mare a susţinătorilor de la europarlamentarele din 2019 la localele din septembrie. Mai exact, peste 1,2 milioane de voturi a pierdut partidul condus de Dan Barna şi Dacian Cioloş în numai un an. Astfel, dacă în mai 2019, pe fondul unui vot anti-PSD şi al repulsiei faţă de Liviu Dragnea, USR-PLUS a reuşit să primească 2.028.236 de voturi, adică aproape cât PSD, situaţia s-a schimbat radical la ultimele locale, când formaţiunea condusă de Barna şi Cioloş a obţinut 748.171 de voturi. Practic, USR-PLUS, măcinată de tensiuni constante în ultimele luni, a ajuns să strângă un număr de voturi aproape similar cu cel de la parlamentarele din 2016, când la prima participare la legislative a obţinut 621.000 de voturi. În continuare USR-PLUS este un butoi cu pulbere după ce nume cunoscute şi care s-au remarcat prin proiecte în Parlament, ca Florina Presadă, Vlad Alexandrescu sau Mihai Goţiu, au fost puşi pe locuri neeligibile.
Factorul Dragnea
PSD a reuşit să se menţină pe prima poziţie în ceea ce priveşte numărul de primari, adică 1.362 de edili, cu aproape 100 de primari mai mulţi faţă de PNL, însă în ultimii ani a ajuns să piardă peste 1,3 milioane de votanţi. După ce, la parlamentarele din 2016, PSD a fost votat de 3,2 milioane de români şi a avut 46% din aleşii din Legislativ, scor istoric pentru formaţiunea condusă atunci de Liviu Dragnea, la europarlamentarele din 2019, social-democraţii au ajuns la 2.040.000 de voturi. Cei trei ani de guvernare în care au luat numeroase măsuri controversate în domeniul Justiţiei şi în cel fiscal au fost motivele votului anti-PSD. Social-democraţii nu doar că nu au putut să recupereze din electorat, cu toate că de un an sunt în Opoziţie şi au scăpat de politicieni ca Dragnea sau Viorica Dăncilă, ci au pierdut în continuare din susţinători, PSD fiind votat la aceste locale de puţin peste 1,8 milioane de oameni.
PNL demonstrează că este învingătorul acestor locale, cu toate că doar îşi menţine bazinul tradiţional de 2,3-2,4 milioane de votanţi. Liberalii şi-au revenit după eşecul catastrofal de la parlamentarele din 2016, când sub preşedinţia Alinei Gorghiu au strâns doar 1,4 milioane de voturi şi ajuns la doar 20% în Parlament, reuşind la aceste alegeri să fie votaţi de 2,33 milioane de oameni. PNL a ajuns şi la 1.232 de primari, cu 140 mai mulţi decât în 2016.
Locomotiva Băsescu
Greu de scos din politică e partidul condus de Traian Băsescu. PMP reuşeşte să-şi menţină un bazin electoral de aproape 500.000 de votanţi la ultimele două alegeri, Băsescu fiind locomotiva formaţiunii despre care acesta susţine că a ajuns „cel mai mare partid mic”.
Spre deosebire de stabilitatea PMP, Pro România a resimţit din plin plecările din partid. Formaţiunea condusă de Victor Ponta a obţinut 356.030 de voturi la nivel naţional, în afara celor 11.227 scoase în alianţă cu ALDE în Bucureşti. La europarlamentarele din 2019, Pro România reuşise să strângă 584.000, deci cu aproape 220.00 de voturi mai multe, însă la acea vreme se baza pe voturile din organizaţia Brăila, condusă de Mihai Tudose, dar şi din Buzău, unde o parte a social-democraţilor au pus ştampila pe Victor Ponta. 27.500 de voturi a adus atunci Tudose pentru Pro România, Brăila fiind cea mai performantă organizaţie. Între timp, Tudose a revenit în PSD, iar Pro România Brăila a ajuns la 3.000 de voturi pe judeţ. În prăbuşire se află şi ALDE, partid condus de Călin Popescu-Tăriceanu, care a obţinut doar aproximativ 200.000 de voturi. De la apogeul din iunie 2016, când a avut 485.000 de voturi, ALDE a ajuns să-şi piardă mai bine de jumătate dintre susţinători.
În scădere este şi UDMR-ul condus de Kelemen Hunor, care la aceste locale nu a mai reuşit să treacă de 400.000 de voturi, cu toate că la ultimele parlamentare şi europarlamentare reuşise acest lucru. Cu toate acestea, UDMR a ajuns la un număr de 199 de primari, cu patru mai mulţi decât în 2016.