ANALIZĂ Ce metode de luptă foloseşte preşedintele Klaus Iohannis în confruntarea cu majoritatea PSD-ALDE

ANALIZĂ Ce metode de luptă foloseşte preşedintele Klaus Iohannis în confruntarea cu majoritatea PSD-ALDE

FOTO Inquam Photos

În ultima perioadă, disputele dintre preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii actualei guvernări, care au ca principali reprezentanţi pe Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă, Călin Popescu-Tăriceanu şi Tudorel Toader s-au accentuat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele pare mai hotărât ca oricând să lupte cu toate armele legale pe care le are la dispoziţie pentru a frâna politicile PSD, atât în domeniul economic, cât şi în ceea ce priveşte Justiţia sau poziţionarea României în unele dintre spinoasele teme din actualitatea internaţională.

Practic, preşedintele a deschis, în acest moment, mai multe fronturi de luptă în confruntarea cu coaliţia majoritară. Pe tema legilor justiţiei a contestat la CCR prevederile acestora şi a solicitat punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia. De asemenea, tot pe tema justiţiei, a respins solicitarea ministrului Tudorel Toader, de demitere a şefei DNA. În plan economic, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat actuala majoritate guvernamentală de „bulibăşeală fiscală“, de o proastă gestionare a politicilor bugetare, de creşterea inflaţiei, de lipsa investiţiilor şi de creşterea deficitului comercial. Ultimul front deschis este cel referitor la poziţiile guvernului în ceea ce priveşte situaţia din Orientul Mijlociu, unde decizia SUA de a-şi muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim este criticată de majoritatea statelor din UE, mai puţin de România, Ungaria şi Cehia.

În toate aceste teme prezentate mai sus preşedintele s-a poziţionat constant împotriva deciziilor PSD-ALDE, adoptând în unele cazuri (EX: solicitarea demisiei premierului Viorica Dăncilă) poziţiile radicale). Acest lucru nu a făcut altceva decât să-l alinieze pe Klaus Iohannis la solicitările protestatarilor din mişcarea #rezist. Mai mult, decizia preşedintelui de a încuviinţa începerea urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei şi cel al Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost receptată pozitiv de protestatarii PSD, inculparea lui Ion Iliescu fiind o lovitură de imagine pentru social-democraţi.

Ultimele acţiuni ale preşedintelui par să acrediteze ideea că pentru prima oară după alegerile parlamentare din 2016, şeful statului pare convins să acţioneze pentru a îndepărta PSD de la guvernare fără să mai aştepte scrutinul general din 2020. Radicalizarea discursului prezidenţial şi tactica de luptă pe toate fronturile cu PSD are darul de a creşte presiunea socială asupra guvernului şi pare un start de campanie forte bun pentru Klaus Iohannis, având în vedere alegerile prezidenţiale de anul viitor. Mesajul preşedintelui este simplu: PSD este moştenitorul partidului comunist („ciuma roşie“), PSD este un partid anti-european, PSD este un partid condus de corupţi şi incompetenţi. Mai mult, în raport cu PSD singura soluţie este lupta totală, iar această viziune justifică o politică de contestare radicală a guvernării şi continuare a luptei anticorupţie.

Mijloace de luptă folosite până acum de Klaus Iohannis, care vor fi folosite şi în perioada imediat următoare sunt:

  1. protestele de stradă;

  2. tergiversarea adoptării unor legi prin trimiterea lor la CCR;

  3. blocarea schimbărilor la vârful Justiţiei;

  4. demonizarea lui Liviu Dragnea;

  5. ridiculizarea Vioricăi Dăncilă;

  6. prezentarea (prin declaraţii politice) a unui scenariu sumbru privind evoluţia economică a României;

  7. obţinerea sprijinului unor instituţii (precum BNR), pentru a contesta politicile economice ale PSD;

Până în acest moment, preşedintele Iohannis a reuşit să-şi atingă anumite obiective, însă există şi câteva „slăbiciuni“ în strategia sa împotriva PSD, în ceea ce priveşte justiţia, dintre care două sunt de evidenţiat: SRI a avut un comportament prin care a recunoscut, indirect, unele abuzuri din trecut şi a arătat o anumită schimbare de atitudine şi CCR are o atitudine distanţată faţă de DNA.

Pe viitor, însă, preşedintele trebuie să facă faţă unor provocări extrem de mari, multe dintre ele greu de surmontat:

  1. Există un bloc parlamentar, alcătuit din PSD, ALDE şi UDMR, care formează majoritatea şi susţine acţiunile Guvernului. Pe anumite teme, cum sunt cele legate de Justiţie, se alătură şi PMP.

  2. Există o bună colaborare între conducerea Guvernului şi conducerea PSD. Dăncilă nu a putut fi distanţată de Dragnea.

  3. Poziţia şefei DNA este în continuare ameninţată: nu se cunoaşte încă decizia CCR în cazul demiterii ei, continuă să apară mărturii privind abuzurile din justiţie, iar instanţele decid achitări în dosare relevante (Ex: Vitor Ponta, Toni Greblă).

  4. Şansele coagulării rapide a dreptei nu sunt foarte mari din cauza disensiunilor dintre PNL şi Cioloş, ca şi dintre PNL şi USR.

Demisia Vioricăi Dăncilă este unul dintre obiectivele imediate ale preşedintelui. Cum o modificare a majorităţii parlamentare nu este posibilă, singurul scenariu în care şeful statului poate realiza acest lucru este deschiderea unui dosar penal pentru Viorica Dăncilă, care ar duce la creşterea presiunii opiniei publice, inclusiv prin proteste în stradă, care ar determina demisia Vioricăi Dăncilă. De asemenea, Iohannis poate spera că o condamnare a lui Liviu Dragnea, chiar dacă nedefinitivă, va genera o criză în interiorul PSD. Acesta ar putea fi, iarăşi, un moment favorabil schimbării Guvernului.

citeste totul despre: