Alegerile locale: cum mutilează democraţia marile partide
0
PNL şi PSD oferă cele mai stupide explicaţii pentru „consensul” cu care au adoptat o lege a alegerilor locale în total dispreţ pentru electorat: alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, iar a preşedinţilor de Consilii Judeţene prin negocierea dintre consilieri.
Puterea şi Opoziţia au votat , cot la cot, o nouă lege a alegerilor locale care încurajează mai degrabă absenteismul decât prezenţa la vot. Explicaţia este simplă: legea avantajează primarii în funcţie, iar majoritatea aleşilor locali sunt liberali sau social-democraţi. Legea alegerilor locale, adoptată în urmă cu o săptămână de Senat, care prevede alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin şi alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene indirect, de către consilieri, a fost acoperită mediatic de consultările de la Cotroceni purtate între Klaus Iohannis şi partidele politice.
Votul spune totul
În spatele acestei legi, ce oferă aleşilor locali o foarte scăzută legitimitate politică, se ascunde, de fapt, un acord meschin între PSD şi PNL. Legea a fost adoptată în urmă cu o săptămână de Senat cu 114 voturi „pentru“, trei voturi „împotrivă“ şi doar patru abţineri, o majoritate covârşitoare ce aminiteşte de USL. Un USL recuplat pentru o zi. De ce a votat PNL o astfel de lege, în codiţiile în care a susţinut vehement că cea mai bună soluţie pentru alegerea primarilor şi a şefilor de CJ este votul în două tururi de scrutin? Explicaţiile liberalilor pendulează între argumente ridicole şi jumătăţi de adevăr.
Liderul senatorilor PNL, Ion Popa, explică: „La Comsia de Cod Electoral s-a aprobat pachetul de legi electorale prin consens. Noi am depus amendamente în plenul Senatului referitoare la legea alegerilor locale, însă au picat la vot “. Într-adevăr, liberalii, prin Sebastian Grapă, au depus un amendament în plenul Senatului, în care au cerut alegerea primarilor în două tururi de scrutin precum şi alegerea directă a preşedinţilor de consilii judeţene. Însă amendamentul a fost doar un exerciţiu de imagine. Chiar dacă nu au majoritate în Senat, liberalii puteau să se abţină de la vot sau să voteze împotrivă, lucru care nu s-a întâmplat. Ba din contră, au votat în masă. „Legea a trecut în totalitate, repet, pentru că am avut consens în Comisia de Cod Electoral“, insistă Ion Popa.
Interese comune
Acest cuvânt, „consens“, reprezintă, de fapt, înţelegerea politică dintre PNL şi PSD. Noua lege electorală se mulează perfect pe interesle politicianiste ale celor două mari partide. Să luăm mai întâi cazul PSD. Social-democraţii au cei mai mulţi aleşi locali, după ce au racolat, în toamnă, prin ordonanţa traseismului, peste 400 de primari şi alte câteva sute de consilieri locali şi judeţeni. Experienţa politică de arată că alegerile într-un singur tur de scrutin avantajează primarii în funcţie, care pot mobiliza mult mai uşor alegătorii în favoarea lor, din simplul motiv că nu trebuie să treacă de pragul de 50%, ci pot fi aleşi doar cu un vot mai mult decât adversarul.
De multe ori însă, candidatul cu şansa a doua reuşeşte să întoarcă rezultatul în turul doi, după cum am văzut chiar şi în cazul alegerilor prezidenţiale, când Klaus Iohannis a recuperat nu mai puţin de 10 procente în turul doi. Iar PSD şi-a urmărit foarte atent interesul electoral, oferind argumente revoltătoare. „Am luat în calcul votul în două tururi de scrutin, dar am ajuns la concluzia că este foarte costisitor“, spunea, în urmă cu câteva săptămâni, Eugen Nicolicea, ministrul UNPR pentru relaţia cu Parlamentul.
FOTO Eduard Enea

Liberalii se dedublează ca Ponta
De partea cealaltă, PNL a apelat la mesajul cu dublă măsură: în public a pledat pentru votul în două tururi, în schimb, în Comisia de Cod Electoral, a căzut la pace cu PSD. „Ar fi mai multe motive pentru care am votat această lege. În primul rând, se pare că au fost nişte negocieri şi s-a ajuns la un compromis. Ştiţi cum e într-o negociere, îţi dau asta, îmi dai cealaltă. Nu aş vrea să insist“, a spus, pentru „Adevărul“, senatorul PNL Dumitru Oprea.
Liberalii n-au insistat nici în negocierile cu PSD, pentru că pragmatismul politic şi-a spus din nou cuvântul. La alegerile locale din primăvara lui 2012, PNL şi PSD şi-au împărţit paritar locurile sub umbrela USL. Astfel, PNL a ajuns să strângă o zestre importantă de aleşi locali, aşa cum nu mai reuşise niciodată după Revoluţie. Chiar şi cu cei 250 de primari pierduţi cu ordonanţa traseismului, marele PNL tot stă mai bine ca niciodată în teritoriu. Aşa încât, Legea electorală într-un singur tur de scrutin i se potriveşte ca o mănuşă, în aceeaşi măsură în care li se potriveşte rivalilor din PSD. Liberalii nu pomenesc nimic de aceste calcule. „Dacă s-ar fi tergiversat, toată lumea ar fi arătat cu degetul spre PNL. Ne-ar fi spus: «nu voi aţi promis o nouă lege electorală? Acum de ce insistaţi neapărat pentru un anume tip de vot?». Aşa s-a ajuns la un acord în Comisia de Cod Electoral şi legea a trecut în Senat“, a mai explicat Dumitru Oprea.
Puiu Haşotti, un alt liberal cu vechime, vede doar partea plină a paharului. „Dintre două rele, am ales răul cel mai mic. Am ales între a nu avea o nouă lege electorală şi a avea, totuşi, o nouă legislaţie. Nu a fost să fie legea dorită de PNL, însă, pe fond, avem o nouă lege a alegerilor locale“, a conchis Haşotti.
Încă un hop
Legea adoptată de Senat va ajunge în Camera Deputaţilor (camera decizională), unde are toate şansele să fie votată din moment ce există „consens“. Chiar şi din declaraţiile liberalilor putem intui rezultatul votului. „Nici acolo, în Camera Deputaţilor, nu ne opreşte nimeni să depunem amendamente, însă PSD are majortatea în plen“, a mai spus Ion Popa. Senatorul Dumitru Oprea a încheiat enigmatic: „Depinde de vremuri“. Nu depinde doar de vremuri, ci şi de Constituţie. Legea alegerilor locale este una organică, deci pentru adoptarea ei este nevoie de o majoritate absolută (o majoritatea rezultată din numărul total de deputaţi, nu din numărul celor prezenţi). Deci PNL, la fel ca şi în Senat, va vota alături de PSD, iar legea va fi adoptată.
Klaus Iohannis, poziţie stranie
După ce va trece şi de Camera Deputaţilor, legea va ajunge la promulgare pe masa preşedintelui Klaus Iohannis. Şeful statului s-a opus iniţial unei astfel de legi, apoi, după ce a trecut de Senat, şi-a diluat mult declaraţia. „Noi, întreaga clasă politică, trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea dintr-un singur tur de scrutin a preşedinţilor de Consilii Judeţene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu, dacă a adus administraţia mai aproape de cetăţean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă, mai transparentă sau nu“, spunea Iohannis la începutul lunii februarie, la startul dezbaterilor în Comisia de Cod Electoral. Săptămâna trecută însă, Iohannis vedea lucrurile dintr-o altă perspectivă. „Am aflat că legea referitoare la alegerile locale a trecut astăzi cu bine prin Senat. Este un semn bun. Este un semn că, dacă se doreşte, atunci chestiunile se pot rezolva şi în final îmi exprim speranţa că în această sesiune partidele vor duce la îndeplinire lucrurile la care s-au angajat în faţa cetăţenilor, nu în faţa mea, ceea ce creează premisele legislative ale reformei instituţiilor politice, aşa cum le aşteptăm cu toţii“, aprecia şeful statului.
Primarul, noul baron
Analistul politic Dan Ionescu, blogger adevarul.ro, a arătat şi el hibele legii. „Primarul în funcţie are mereu la îndemână pârghii prin care îşi asigure un electorat stabil de 20 – 30%, iar dacă e şi isteţ politic, poate cu mare uşurinţă să îşi fragmenteze opoziţia suficient cât să nu îl poată depăşi nimeni în primul şi singurul tur de scrutin existent conform noii legi electorale. Dacă mai adăugăm la asta şi posibilitatea de a înfiinţa partide cu uşurină, practic niciun primar care a reuşit să se aleagă vreodată nu va mai putea fi schimbat. Perversitatea votului din Parlament rezidă şi în faptul că prin alegerea preşedintelui de consiliu judeţean prin votul consilierilor se mută centrul de putere de la acesta la primarii care primesc posibilitatea de a controla consilierii aleşi în circumscripţiile pe care le controlează“, scrie Dan Ionescu.