Alegeri prezidenţiale 2014. Ponta invocă greşit Constituţia. Preşedintele are mai multă imunitate decât parlamentarii
0
Victor Ponta a insistat în ambele dezbateri avute cu Klaus Iohannis că preşedintele României are aceeaşi imunitate ca şi parlamentarii, iar adversarul său se află într-o eroare atunci când susţine contrariul. Constiuţia arată însă că preşedintele se bucură de imunitate totală pe durata mandatului, pe când parlamentarii, nu.
În ambele dezbateri cu Klaus Iohannis, Victor Ponta a venit cu Constituţia la el, ba chiar a fluturat mândru cărticica. Liderul ACL, Klaus Iohannis, a susţinut că preşedintele României nu trebuie să se mai bucure de imunitate totală, aşa cum scrie acum în Constituţie.
„Eu voi solicita Comisiei de revizuire a Constituţiei să renunţăm la imunitate totală. Preşedintele nu trebuie protejat mai mult decât aleşii din Parlament“, a spus Iohannis, în prima confruntare de la Realitatea TV.Victor Ponta a sărit imediat să-l corecteze pe contracandidatul său. „Vă rog să vă uitaţi că preşedintele are tot atâta imunitate cât are şi un parlamentar, nimic în plus“, a contracarat Ponta, arătând că a citit prost legea. „Preşedintele României se bucură de imunitate.
Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător“, se arată în articolul 84 din Constituţie, cel care defineşte imunitatea preşedintelui. Articolul 72 alineatul (1) la care Legea Fundamentală face trimitere se referă într-adevăr la imunitatea parlamentară. „Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului“, prevede alineatul 1 din articolul 72.
Victor Ponta a omis însă să spună că articolul 72 are însă trei alineate şi numai primul corespunde atât preşedintelui, cât şi aleşilor din Parlament, cel în care se arată că preşedintele şi parlamentarii se bucură de imunitate numai în cazul declaraţiilor politice şi a votului. Legea Fundamentală explică în mod clar că celelalte două alineate, care prezintă situaţiile în care aleşii răspund juridic, se aplică doar parlamentarilor, nu şi preşedintelui.
„Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor“, se continuă la alineatul 2, care se referă, în mod clar, la aleşii din Parlament, nicidecum la şeful statului.
În traducere, asta înseamnă că preşedintele are imunitate totală strict pe perioada mandatului, dar nu şi după ce părăseşte funcţia. În schimb, la fel ca parlamentarii, preşedintele se bucură de imunitate pe viaţă pentru opiniile politice exprimate.
CCR: Preşedintele are imunitate
Curtea Constituţională a decis joi că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională. Magistraţii au luat această decizie după ce senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor de a suspenda plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de preşedintele Traian Băsescu până când şeful statatului îşi termină mandatul şi rămâne fără imunitate.
Citeşte şi:
Prezidenţiabilii Victor Ponta şi Klaus Iohannis s-au întâlnit, miercuri seară, în cea de-a doua confruntare electorală, găzduită de B1TV. Cei doi contracandidaţi s-au atacat pe temele plagiatului şi incompatibilităţii şi au pus pe tapet numele parlamentarilor PNL şi PSD care au probleme cu legea. Un alt schimb acid de replici a fost pe tema retrocedărilor de la Sibiu.
Candidaţii la preşedinţia României, Victor Ponta şi Klaus Iohannis, s-au întâlnit, miercuri seară, în cea de-a doua confruntare electorală, găzduită de B1TV. După ce dezbaterea de la Realitatae TV l-ar fi scos câştigător pe Victor Ponta, seara de miercuri a egalat balanţa între cei doi prezidenţiabili, spun analiştii politici şi bloggerii adevarul.ro.
Victor Ponta a declarat, în dezbaterea cu Klaus Iohannis, că legislaţia germană nu permite organizarea de secţii de vot în alte locuri decât consulate şi ambasade. „Este o minciună cruntă”, a declarat în exclusivitate pentru „Adevărul” Bernd Fabritius, parlamentar german, care a transmis şi că Ministerul German de Externe a contactat recent Bucureştiul pentru a-l informa că are dreptul să ceară secţii în alte locuri.